EFOR a analizat cheltuielile realizate de partidele politice din subvenții în anul 2022. Șase partide au primit 256 de milioane de lei, din care au cheltuit 184 de milioane. PSD a primit 98 de milioane de lei, iar PNL 83 de milioane. La USR au ajuns 45 de milioane de lei, iar la AUR aproape 20 milioane de lei. PMP și Pro România, care au obținut peste 4% din voturi, dar nu au intrat în parlament, au primit câte 5, respectiv 3,7 milioane de lei.
Citește aici raportul integral.
Principalele concluzii ale analizei:
Ca și în anii anteriori, partidele nu au cheltuit toți banii. Cu toate acestea, au cheltuit mai mulți bani procentual decât în anul anterior. Dacă în 2021 au cheltuit 110 milioane din 232 de milioane, adică 47%, în 2022 au cheltuit 72%, adică 184 din 256 de milioane.
Ca și în anii trecuți, cele mai mari sume cheltuite rămân cele pentru presă și publicitate. Toate partidele au cheltuit cumulat 100 de milioane în 2022, din care contractele PSD a dat pe contracte de publicitate 54 de milioane, adică 58% din banii cheltuiți de partid în 2022. Liberalii au cheltuit 39 de milioane (70%), iar USR 5 milioane (18%).
PSD a cheltuit cel mai mult, dar a luat vacanţă în august, când nu a mai băgat bani în presă. Cele mai mari cheltuieli le-a făcut la final de an, vârful de aproape 7 milioane de lei fiind atins în decembrie 2021.
PNL a avut vârf de finanţare în octombrie 2021, când au fost frământări interne legate de moţiunea anti-guvern Cîţu, apoi lupta internă pentru înlocuirea președintelui partidului.
Dintre toate partidele, PNL a sporit cel mai mult finanţarea pentru presă în 2022 faţă de 2021.
În 2022, PNL a avut cheltuieli mai degrabă constante, inclusiv în lunile de vară.
Chiar dacă nu avem date despre temele promovate de partide, analiza subiectelor împinse prin reclame Facebook de PSD ne arată că au fost promovate subiecte precum Schengen, măsuri sociale, iar în ultimii 2 ani regăsim mai multe campanii anti-USR. Deși regăsim și atacuri între PSD și PNL, acestea sunt mult mai răzlețe. În decembrie 2022, PNL a promovat un an de mandat al premierului Ciucă. Trebuie totuși să notăm că această analiză este limitativă, mai ales că fondurile pentru reclame online sunt relativ mici, mare parte din contracte fiind îndreptate spre alte mijloace de promovare.
După cheltuielile pentru presă și propagandă, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, în ușoară creștere față de 2021 (19 milioane de lei). USR a cheltuit cel mai mult pentru personal, adică 8 milioane (30%).
Se remarcă creșterea cheltuielilor pentru sondaje de opinie și consultanță politică. Toate partidele au cheltuit mai mult decât în 2021, ceea ce indică un posibil interes legat de anul electoral 2024.
Principalele probleme legate de cheltuirea fondurilor rămân transparența redusă și utilizarea banilor în interes public. În 2022, s-au cheltuit peste 100 de milioane de lei pentru presă, fără a ști care sunt acele produse media cumpărate de partide și câte sunt folosite pentru informare și promovarea politicilor, respectiv câte sunt folosite pentru campanii negative sau dacă banii sunt utilizați pentru a bloca anumite știri să ajungă pe agenda publică.
AEP a transmis către Guvern un proiect de lege în decembrie prin care se definește publicitatea politică și se introduc reglementări privind marcarea acesteia, dar și pentru raportarea cheltuielilor lunar și anual, proiectul este deocamdată blocat. De notat că Parlamentul European a votat la începutul lui februarie în favoarea noului pachet de norme privind consolidarea regulilor privind publicitatea politică
Raport publicat în cadrul proiectului “Effective Combat Against Corruption” (ECAC), implementat cu sprijinul Bureau of International Narcotics and Law Enforcement (INL) în parteneriat cu International Foundation for Electoral Systems (IFES) și CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative).