facebook
Connect with us

Politică

Ziua Trianonului se tranșează după moțiunea de cenzură

Plenul Senatului a retrimis, miercuri, pentru noi discutii in comisiile de specialitate, un proiect de lege, initiat de senatorii PSD Titus Corlatean si Serban Nicolae, care prevede declararea zilei de 4 iunie ziua Tratatului de la Trianon. Propunerea legislativa introduce obligativitatea pentru autoritatile publice ca in fiecare an pe 4 iunie sa arboreze drapelului României, să intoneze imnul național și să folosească sigilii cu stema României. UDMR a cerut in plen, miercuri, ca legea sa fie dezbatuta si respinsa. Ungaria vede Trianonul drept cea mai mare tragedie din istoria poporului maghiar. Pentru Romania, Trianonul este recuperarea Transilvaniei. Retrimiterea legii la comisii inseamna ca proiectul o sa primeasca un vot final dupa motiunea de cenzura de joi, unde UDMR a anuntat ca voteaza pentru schimbarea Guvernului.

„Sunt cateva chestiuni de natura tehnica, de corelare legislativa, sunt si cateva observatii ale Consiliului Legislativ. Raportul a fost adoptat fara acele observatii si preferam sa le incorporam. Sunt doua-trei chestiuni de formula de exprimare, de tehnica juridica, nu este o chestiune de fond”, a spus senatorul PSD Titus Corlatean, intrebat de STIRIPESURSE.RO de ce s-a retrimis proiectul la comisii.

Corlățean, fost ministru de externe, a mentionat ca a observat o interpretare „distorsionata” a proiectului din partea unor parlamentari UDMR.

„Exista din pacate o interpretare distorsionata de partea unora, cel putin, din colegii de la UDMR care au o reactie automata la auzul cuvantului Trianon. Daca citeste cineva proiectul de lege, cred ca se lamureste si nu cred ca este o chestiune conflictuala si nici nu este indreptata impotriva cuiva, este o chestiune care tina insa de simbolistica statului roman si nu uitati ca anul viitor vom aniversa Centenarul lui 4 iunie 1920. A mai fost odata acest proiect legislativ, a mai existat aceasta impotrivire, eu sper sa avem mai multa rationalitate la dezbateri si sa ajungem la o concluzie”, a indicat senatorul PSD.

Ce prevede legea:

  • „Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
  • În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.
  • Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor. Fondurile destinate organizării acestor evenimente pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice.
  • Organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.
  • Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.
  • Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.”, arată inițiatorii în proiectul de lege, potrivit Mediafax.

„Tratatul de Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria pe de altă parte. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921 și este parte integrantă a sistemului de tratate de pace de la Versailles, care au pus capăt primei conflagrații mondiale și au confirmat de drept mutațiile intervenite în relațiile internaționale, după lungi ani de conflict”, arată Șerban Nicolae și Titus Corlățean în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Aceștia mai spun că „Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu”.

Cei doi social-democrați mai susțin că „Tratatul reprezintă unul dintre instrumentele juridice fundamentale care guvernează desfășurarea relațiilor bilaterale româno-ungare. Respectarea prevederilor sale – și a celorlalte norme ale dreptului internațional relevante – este o condiție sine qua non a dezvoltării relațiilor dintre cele două state, în conformitate cu valorile unei Europe unite, a libertății, democrației, statului de drept și a solidarității”.

Senatorii PSD atrag însă atenția că „în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi, în Uniunea Europeană”, potrivit sursei menționate.

 

 

 

 

Advertisement

Recent

Advertisement

Facebook

Loading...

Popular

X