O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va efectua o vizită la Bucureşti, în perioada 3-7 februarie, a anunţat Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, într-un comunicat remis, joi, AGERPRES. În acest context, candidatul la prezidențiale Călin Georgescu a declarat duminică, la Realitatea Plus, că motivul pentru care FMI vine în România e ca să găsească soluții ca România „să fie cumpărată pe nimic”.
- „O misiune a FMI va vizita Bucureștiul în perioada 3-7 februarie 2025, pentru a efectua o vizită periodică vizită obișnuită a personalului. Echipa Fondului se va întâlni cu reprezentanți ai noului Guvernul României și Banca Națională a României pentru a analiza recentele evoluții economice și financiare și să actualizeze perspectivele macroeconomice.”, a precizat la începutul săptămânii Geoff Gottlieb, Reprezentant Regional Senior al FMI pentru Europa Centrală, Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
„Se anunță venirea Fondului Monetar Internațional. Nu știi pentru ce vin. Vin pentru a constata sau pentru a găsi o soluție ca România să fie cumpărată pe nimic. Nu știi. Nu știm despre ce e vorba. Că ei au creat o situație în bună desfășurare cu complotul lacheilor de serviciu din interior. E foarte grav ”, a declarat Călin Georgescu la Realitatea Plus.
Cum a comentat declarația șefei Trezoreriei americane și avertismentul lansat pentru România
Mai mult, Călin Georgescu a declarat la Realitatea Plus că șefa Trezoreriei americane a spus că de la data de 21 ianuarie „nu mai sunt bani”, iar acest lucru va avea un efect de tsunami până în România.
„Al doilea lucru, cel mai important, din ceea ce ne-ar privi în imediata apropiere e ce a declarat ieri Janet Yellen. Ea este secretarul Trezoreriei americane, este o persoană de mare calibru, eu am auzit-o vorbind acum mulți ani, e o instituție. (…) Ea a spus „din ziua de 21 ianuarie nu știm dacă vom mai avea bani”. Acest lucru este de luat foarte în serios. Deci nu știm dacă vom mai avea bani. Pe scurt, luând istoric chiar perioada pașoptistă, în 1848 America avea 848 de miliarde buget și o datorie de 1,7 trilioane. Echilibru, oarecum. În 2025 are buget de 7 trilioane și o datorie de 35 de trilioane”, a spus Călin Georgescu.
Pornind de aici, candidatul la prezidențiale a extrapolat și a tras concluzia că nici România nu va mai avea bani.
„Asta e o cifră pe care ea o avertizează, femeia asta e o instituție, să faci o asemenea declarație se traduce în felul următor și eu aș face un raport la ce se întâmplă în România. Maximă atenție. Bani nu vor mai fi, cu certitudine vă spun asta, nu vor mai fi nici pentru a împrumuta, bașca să mai primești, ne-am jucat până acum”, a conchis Călin Georgescu.
Ce a spus secretarul Trezoreriei americane
Secretarul Trezoreriei americane nu a spus că din 21 ianuarie nu vor mai fi bani, ci că plafonul datoriei, în prezent cu puțin peste 36.000 de miliarde de dolari, „nu autorizează noi cheltuieli”, astfel că Departamentul american al Trezoreriei va lua „măsuri extraordinare” de la 21 ianuarie pentru a continua să-și onoreze obligațiile, notează AFP, preluat de AGERPRES
Mai exact, măsurile presupun oprirea plăților către mai multe fonduri de pensii, de sănătate și de invaliditate din sectorul public – ajustări tehnice „care nu sunt imediat necesare pentru plata prestațiilor”.
„Pensionarii și funcționarii publici nu vor fi afectați de aceste acțiuni”, a asigurat Janet Yellen.
Acest tip de măsuri permit înghețarea cheltuielilor și evitarea rămânerii în urmă cu plata facturilor, ceea ce ar penaliza furnizorii statului și, mai general, economia. Ele pot fi doar temporare, până când Congresul ridică sau suspendă plafonul datoriei.
Dacă parlamentarii nu reușesc să ajungă la un acord, Statele Unite s-ar putea găsi în cele din urmă într-o situație de incapacitate de plată.
„Statele Unite nu vor intra în incapacitate de plată dacă voi fi confirmat” ca nou secretar al Trezoreriei, a afirmat joi în fața senatorilor Scott Bessent, opțiunea lui Donald Trump pentru această funcție.
Pentru a reechilibra conturile publice, continuând să reducă impozitele, președintele ales promite că va tăia din cheltuielile guvernamentale federale și mizează pe veniturile din taxele vamale suplimentare pe care dorește să le introducă.
Ridicarea sau suspendarea plafonului datoriei este o problemă recurentă în Statele Unite, cu 78 de modificări din 1960 – de 49 de ori sub un președinte republican și de 29 de ori sub un președinte democrat, potrivit site-ului Departamentului Trezoreriei.
Un raport oficial publicat vineri anticipează că datoria publică va reprezenta 118% din PIB-ul Statelor Unite în 2035, comparativ cu 100% în 2025.