Niște vești parvenite din Austria, care dau de înțeles că Viena se gândește să relaxeze intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen al UE de liberă circulație, aprobând suspendarea controalelor pe aeroporturi, au fost salutate de București, dar dur criticate de Sofia
Spre sfârșitul anului 2022, Austria a distrus speranțele celor două țări de a adera la o inițativă de prim ordin, înființată în anii ’90, relatează Euractiv citat de Rador Radio România.
Austriacul Gerhard Kerner a declarat în ziarul Kurier că o deblocare parțială ar urma să fie propusă cu ocazia unei întâlniri pe care ministrul de interne o va avea la Bro, luni și marți. În schimbul aprobării acestei experiențe gen Schengen – fără controlul pașapoartelor – pentru pasagerii din România și din Bulgaria pe aeroporturile europene, el insistă ca ambele țări să-și întărească securitatea frontierelor.
Potrivit publicației Kurier, Austria ridică trei pretenții: triplarea prezenței Biroului UE pentru protecția frontierelor, Frontex, în Bulgaria, fonduri suplimentare de la Bruxelles pentru infrastructura de protecție a frontierelor, și puncte de control suplimentare între Bulgaria și România, dar și între Ungaria și România.
Cele două țări vor trebui să accepte să găzduiască refugiați, în special afgani și sirieni, care altminteri reușesc să ajungă în Austria trecând prin țările respective.
Anul trecut, când Austria și-a prezentat poziția, temerile sale au fost împărtășite și de Olanda, legat de aderarea celor două țări.
În urma alegerilor olandeze din noiembrie, rămâne ca un nou guvern să fie încă format, dar, în urma victoriei fruntașului de extremă-dreaptă Geert Wilders, este de așteptat un guvern mai de dreapta, cu priorități similare în privința migrației.
România: “Am spart gheața“
Vestea a fost primită cu entuziasm de premierul român Marcel Ciolacu.
“Am spart gheața. Austria a dat dovadă de o flexibilitate sporită în privința zonei Schengen și se prnunță în favoarea deschiderii frontierelor aeriene în fața României”, a scris Ciolacu în mediile de socializare.
“După ani întregi de așteptare, ne aflăm pe punctul de a ne vedea visul împlinit! România merită pe bună dreptate un loc în Schengen”, a mai adăugat Ciolacu, el recunoscând eforturile speciale depuse de autoritățile române în ultimele luni ca să se ajungă la acest moment.
În ceea ce îl privește, liderul PNL Nicolae Ciucă a subliniat: „Afirmațiile ministrului Karner sunt niște declarații publice încurajatoare, el subliniind condițiile ce vor trebui discutate și analizate în perioada următoare”.
Pe de altă parte, cum președintele Klaus Iohannis nu a reacționat, opoziția și-a manifestat unele rezerve.
Dacian Cioloș, un europarlamentar din partea REPER, s-a declarat mulțumit de acest „bun început”, dar a avertizat că bucuria nu e încă îndreptățită, el subliniind necesitatea includerii în Schengen și a granițelor terestre. Cioloș a subliniat importanța perioadei de timp și a banilor, precum și inconvenientele existente în privința granițelor terestre comparativ cu cele aeriene.
Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a subliniat că deși pretențiile Austriei nu sunt problematice, ele sunt inutile în cazul României.
„Vom demonstra în curând că coechipierii noștri bulgari, alături de care ne continuăm această îndrăzneață acțiune, sunt și ei pregătiți în privința frontierelor terestre”, a declarat el.
Nemulțumire în Bulgaria
La Sofia, vestea nu a fost primită prea bine, președintele Rumen Radev afirmând că, pentru țara sa, este extrem de important ca ea să intre total în zona Schengen, nu doar în privința traficului aerian.
El a spus că, în privința aderării Bulgariei, s-a făcut un pas înainte, dar a avertizat că autoritățile bulgare trebuie să lupte pentru o aderarea totală.
Radev a mai spus că, pentru Bulgaria, condițiile Austriei sunt greu de acceptat.
Analiștii politici bulgari au mai arătat că aderarea la Schengen doar în privința spațiului aerian, nu e în beneficiul economiei bulgare, de ea profitând doar turiștii.
„Decizia va ușura deplasarea pe calea aerului pentru fiecare dintre noi, dar nu și cozile de la frontieră pentru transporturile comerciale. Dar totuși, vestea e bună. Așa cum vede Austria lucrurile pentru Sofia și București, în Bulgaria va fi greu să se adopte o decizie politică în vederea acceptării unui număr anume de refugiați. Așa ceva nu este posibil; ei nu vor să stea în Bulgaria și nimeni nu îi poate opri”, a declarat analistul politic Ognian Mincev, care este șeful Centrului Bulgar pentru Studii Regionale și Internaționale.
În opinia analistului politic Liubomir Stefanov, intrarea Bulgariei în spațiul aerian Schengen este un pas bun, dar nu reprezintă decât o zecime din totalul procesului de integrare în Schengen, el subliniind că economia bulgară nu va avea prea multe de câștigat din asta.