Cancelarul german Olaf Scholz şi conducătorii celor 16 landuri negociază miercuri o consolidare a controalelor la frontiera Schengen şi o facilitare a expulzărilor – o înăsprire a reglementărilor în domeniul imigraţiei, în contextul unei ascensiuni a extremei drepte, pe fondul unei creşteri puternice a cererilor de azil relatează AFP.
Primele indicii au fost divulgate în presă.
Ele arată o îngrijorare a Guvernului şi landurilor, în urma unei creşteri a sosirilor din străinătate.
În primele patru luni ale lui 2023, aproximativ 101.981 de cereri de azil au fost depuse în Germania – reprezentând o creştere cu 78% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2022.
Guvernul federal şi landurile ar putea decide în această şedinţă, care ar urma să dureze mai multe ore, introducerea unor controale permanente la frontierele cu ţările vecine – membre Schengen – şi alocarea unui ajutor în vederea unei consolidări a controlului la frontiera extrernă a Uniunii Europene (UE),
Expulzarea migranţilor urmează să fie facilitată prin înfiinţarea unor ”centre de sosire” a refugiaţilor – în care le vor fi soluţionate cererile, potrivit unei piste aflate în discuţie, dezvăluită de către tabloidul Bild.
Durata reţinerii în cazul unei încălcări a interdicţiilor de intrare sau de sejur în Germania ar putea să fie prelungită.
ACCELERAREA PROCEDURILOR
Această înăsprire – anunţată – intervine în contextul unei ascensiuni a extremei drepte, mai ales în fosta Republică Democratică Germania (RDG).
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) este creditat cu aproximativ 15% din intenţiile de vot, în sondaje, după ce a obţinut, în ultimele alegeri generale, în 2021, un scor electoral de 10,3%.
Germania a devenit, în ultima perioadă, ţara din UE care primeşte cei mai mulţi ucraineni.
Ea înregistrează peste un milion de refugiaţi.
Primirea acestor refugiaţi a avut repercusiuni asupra locuinţelor şi locurilor disponibile în sistemul educaţiei, subliniază landurile şi municipalităţile, care cer ajutorul statului federal.
Landurile vor, astfel, să revină la fostul sistem de plată forfetară de la statul federal.
Ele cer 1.000 de euro pe lună, pe refugiat.
Ele cer creşterea preluării în sarcina federală a cazării refugiaţilor de la 75% în prezent la 100%.
Însă Guvernul lui Olaf Scholz – care a anunţat că va aloca în 2023 15,3 miliarde de euro primirii refugiaţilor – nu vrea să bage mâna în buzunar şi să finanţeze aceste revendicări.
Statul german promite însă să accelereze procedurile cererii de azil, care durează în prezent în medie 26 de luni, cu ajutorul unei îmbunătăţiri a digitalizării.