Acest proiect le-ar permite trupelor Alianţei atlantice să se deplaseze liber dintr-o ţară într-alta. Moscova vede în acest proiect o ameninţare la adresa securităţii sale.
Acesta este probabil începutul unei “zone Schengen” pentru armatele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Miercuri, 31 ianuarie, Polonia, Germania și Țările de Jos au semnat o declarație care prevede crearea unui “coridor militar” pentru a facilita circulația trupelor și a echipamentelor în cadrul membrilor NATO. Proiectul unei mai mari cooperări militare între aceste țări este prezentat în mod regulat, mai ales după invadarea rusă a Ucrainei, relateaza L’Express preluat de Rador Radio România.
Astăzi, capacitatea forțelor NATO de a opera în Europa este încă împiedicată de restricțiile la frontieră și de infrastructura inadecvată, spune “Politico”, citând comandanții UE și miniștrii Apărării. “Deși NATO a făcut progrese substanțiale în depășirea obstacolelor legale în timpul operațiunilor transfrontaliere, cerințele birocratice, cum ar fi controalele pașapoartelor la unele puncte de trecere a frontierei și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari, ar putea încetini sau chiar paraliza orice răspuns aliat la o amenințare emergentă”, continuă media americană.
Înainte de războiul din Ucraina, aceste diferențe au fost tratate fără urgență.
De atunci, cazuri concrete de blocaj au servit drept avertisment. Exemplu emblematic: la sfârșitul anului 2022, livrarea tancurilor Leclerc din Franța către România fusese amânată, din cauza lipsei autorizației rutiere în Germania. Această idee de a facilita trupele militare în țările membre NATO este astfel modelată după acordul Schengen, care permite libera circulație a oamenilor în țările care constituie această zonă.
Un proiect care îngrijorează Kremlinul, ai cărui oficiali au ajuns rapid la concluzia că a fost motivat în principal de posibilitatea unui atac rusesc împotriva unei țări membre NATO, potrivit săptămânalului “Courrier International”. În timp ce dezbaterile privind un “Schengen militar” au început în decembrie 2023, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat imediat că Rusia nu a reprezentat niciodată o amenințare pentru Alianță. “Aș dori să subliniez încă o dată că NATO este cea care se deplasează constant, cu infrastructura sa, către granița noastră. Acest lucru nu poate decât să ne îngrijoreze. Și acest lucru nu poate duce decât la măsuri de ripostă pentru a ne asigura securitatea”, a explicat el, citat de cotidianul “Kommersant”.
În Rusia, acordul semnat pe 31 ianuarie între Olanda, Germania și Polonia a făcut să curgă multă cerneală.
Este deja “realizarea unui Schengen militar în miniatură”, titra revista “Vzgliad”. În timp ce, potrivit lui Alexander Bartosh, de la Academia Rusă de Științe Militare, această măsură este motivată în principal de nevoia de a aproviziona militar o Ucraină care este în pragul înfrângerii.
Problemele de “mobilitate militară” sunt pe agenda europeană din 2017, data unui prim plan de acțiune. Ministrul olandez al Apărării la acea vreme, Jeanine Hennis-Plasschaert, declara că “trebuie să ne putem deplasa rapid oriunde există o amenințare”. “Una dintre lecțiile-cheie învățate din livrarea de arme și echipamente militare în Ucraina pentru a lupta împotriva invaziei ruse este că fiecare secundă contează. Mobilitatea militară rapidă este crucială pentru a răspunde la crizele care apar la granițele noastre şi dincolo de acestea”, a explicat, la la sfârșitul anului 2022, vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell.
De atunci, au fost semnate texte menite să reglementeze și să coordoneze mișcările oamenilor și echipamentelor Alianței atlantice pe întreg continentul.
O unitate a fost chiar creată special în acest scop în 2021: Comandamentului Comun de Sprijin și Activare (JSEC) al NATO. Totuşi, aceste progrese nu par suficiente pentru cei responsabili de alianța transatlantică. “Suntem în criză de timp. Ceea ce nu facem în timp de pace nu va fi gata în caz de criză sau război”, a insistat Alexander Sollfrank, șeful Comandamentului Comun de Sprijin și Activare (JSEC), la sfârșitul lunii decembrie. “Deși JSEC a fost creat în 2021 pentru a eficientiza pregătirile pentru un potențial război cu Rusia, activitatea sa este încă împiedicată de reglementările naționale”, a amintit el.