Fermierii ieșeni atrag atenția că gradul de calamitare este cuprins între 70 și 100%. Agricultorii avertizează că vom plăti mai mult pentru alimente de bază ca uleiul de floarea soarelui și mălai. Și pentru cartofi vom plăti mai mult întrucât, spune fermierul Emil Bălteanu, președintele Patronatul Cerunia, și cultivatorii de cartofi din Suceava au fost grav afectați de secetă. Iar subvenția acordată de Guvern de o mie de lei pe hectar calamitat nemulțumește fermierii.
S-au efectuat verificările pe teren de către comisiile stabilite prin decizia ministrului, comisii din care au făcut parte reprezentanți ai direcțiilor județene pentru agricultură, reprezentanți ai comunităților locale și fermieri. Și până în acest moment, pe zona Moldovei, lucrurile stau aproximativ în felul următor:
Pe județele Botoșani, mai puțin partea de est de pe zona Prut, județul Vaslui, la fel județul Iași, comisiile au stabilit procente de calamitate de la 70% minimum, până la 100%. La nivelul Ministerului Agriculturii au fost deja stabilite niște măsuri în acest sens, urmând ca fermierii să primească despăgubiri în cuantum de până la 1.000 lei pe hectar, a explicat fermierul Emil Bălteanu, președintele patronatului Cerunia.
La rândul lui, fermierul ieșean Marius Scarlat, de la Asociația Grânarii, spune că acum recoltează floarea soarelui, iar producția e foarte mică:
” Destul de dezamăgitor. Am avut căldurile din vară care au fost chiar și peste 40° . La precipitații, să spunem, media multi anuală a fost ok. Dar din cauza căldurilor, plantele efectiv s-au topit. Nu cred că voi trece de o medie de două tone pe hectar la floarea-soarelui. Mai am cam 20-30% de recoltat din suprafață. Momentan sunt cu media sub două tone. Păi cel puțin la floarea-soarelui nu cred că reușim să acoperim cheltuielile care le-am avut pe hectar. Deja am început să dăm arenda. Ne-a mai încurcat și Guvernul, care a anunțat că ne dă acel ajutor de 1.000 lei pe hectar. Dar n-au spus că este 1.000 lei pentru un hectar 100% calamitat. Iar procesele verbale sunt cu 60-50-80% 1.000 lei nu e chiar 1.000 lei, e 500-800 lei maxim. Dacă se va da, nu se știe nimic deocamdată”
Cât privește porumbul, fermierul Marius Scarlat explică: ” Porumbul cred că a fost mai afectat de caniculă decât floarea-soarelui. Estimez la o medie de două, trei tone. Mult mai puțin ca în anii trecuți. Făceam o medie de peste opt tone într-un an normal. Acum sunt la 20-30% din media recoltei”
“Un an extrem de slab pentru cartofi”
Când mergem la cumpărături, roșiile ne fac cu ochiul. E vremea salatelor. Ne amintim de declarațiile miniștrilor agriculturii, despre succesul programului Tomata. De ce sunt însă atât de scumpe roșiile? Fermierul Emil Bălteanu, președintele patronatului Cerunia răspunde fără a sta pe gînduri:
“Avem roșii atât de scumpe pentru faptul că nu există un lanț coerent prin care producătorul să poată să livreze roșiile către distribuitori. Distribuitori care să nu crească prețul de 200% față de prețul de achiziție de la producători. Firesc ar fi, într-o economie civilizată, ca diferențele acestea de preț de la producător la alimentară, la chioșcul de legume-fructe să nu fie mai mare de un 60-70%, astfel încât și distribuitorul să poată trăi și vânzătorul și, bineînțeles, producătorul”.
Dacă la aprozar cumpărăm kilogramul de roșii cu 8 lei, 8,50 lei, producătorul cu cât îl vinde?
“La producător, nu cred că se vinde cu mai mult de 2,50 lei, maximum 3 lei kilogramul. Sigur că sunt invocate pierderile pe timpul deplasării, sunt invocate eventualele fluctuații la carburant, sunt invocate și creșterile salariale, pentru că toate sunt în același coș și noi înțelegem acest lucru” a detaliat Emil Bălteanu.
Cît privește recolta de cartofi din acest an fermierul ieșean spune că “anul acesta va fi un an extrem de slab pentru cartofi. Bazinul legumicol, cel mai important pentru această cultură, respectiv zona de centru și parțial nord a județului Suceava, a fost extrem de văduvită de ploi. În județul Suceava și parțial Botoșani, cred că asemenea lipsă de precipitații nu a mai fost de foarte, foarte mulți ani”.
Fermierii mai spun că în condițiile schimbărilor climatice Executivul ar trebui să aibă un plan național pentru dezvoltarea irigațiilor.