Povestea evaziunii cu pui din care toți inculpații au „zburat”

Libanezul Emile Kharrat – omul la inițiativa căruia afaceristul Rami Ghaziri („Regele puilor” de la Agricola Holding) a ajuns să-i plătească „taxă de protecție” fostului ofițer SRI Daniel Dragomir – a scăpat definitiv, prin prescripție, de dosarul în care fusese condamnat la 3 ani de pușcărie pentru trafic de influență. Curtea de Apel a scris în motivarea deciziei din 10 ianuarie 2023 că statul român avea suficient timp la dispoziție să-l tragă la răspundere pe Emile Kharrat.

Afaceristul Rami Ghaziri a recunoscut la DNA că partenerul său de afaceri, Emile Kharrat, i-a făcut „lipeala” cu fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, despre care i-a spus că îl poate scăpa de controalele ANAF (n.r. – în dosar se vehiculează numele lui Sorin Blejnar) sau ale Gărzii Financiare și îl poate ajuta să își consolideze business-ul în România, prin acces la vârful ministerelor de resort.

Cum toate aceste lucruri veneau cu un preț, din depoziția lui Rami Ghaziri reiese că Emile Kharrat i-a spus să-i remită lui Daniel Dragomir suma de 400.000 de euro, prin diverse firme. Procurorii nu au reușit să convingă instanțele că fostul ofițer SRI Daniel Dragomir a luat șpaga, dar au obținut condamnarea acestuia la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru spălare de bani.

Daniel Dragomir a fugit din țară înainte de a fi pronunțată decizia definitivă și se află în Bari, Italia, de unde autoritățile refuză să-l predea.

Rami Ghaziri a ieșit din pușcărie în 2017 după ce a fost eliberat condiționat la ispășirea a 2/3 din pedeapsa de 3 ani la care fusese condamnat în 2015 pentru mituirea fostei procuroare Angela Nicolae. De atunci nimeni nu l-a mai văzut, deși are un mega-proces pe rol, privind o evaziune fiscală de 25 de milioane de euro. Următorul termen pe fond este pe data de 26 ianuarie 2023.

Nici Emile Kharrat nu e în țară. Acesta a fugit în Liban și autoritățile l-au identificat la o adresă din Beirut.

Motivarea instanței de apel: „Un interval de timp de 8 ani este suficient”

Ultimul termen de judecată al lui Emile Kharrat s-a desfășurat pe data de 13 decembrie 2022, dată la care avocații acestuia au cerut încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei. Pronunțarea a venit pe data de 10 ianuarie 2023:

„Admite apelul formulat de apelantul-inculpat Kharrat Emile împotriva sentinţei penale 1259/10.11.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti. (…) Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, şi rejudecând: (…) Încetează procesul penal faţă de inculpatul Kharrat Emile cu privire la comiterea infracțiunii de trafic de influență (…) ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Definitivă”, se arată în minuta hotărârii Curții de Apel București.

Ziare.com prezintă extrase din motivarea deciziei definitive:

„Curtea reţine că în prezenta cauză legea penală mai favorabilă pentru inculpat este Codul Penal, în forma aplicabilă pentru perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022, fapta comisă de autorul infracțiunii la care inculpatul se presupune că și-a adus contribuția fiind săvârșită în perioada oct. 2012 – oct. 2013. În aceste condiții, termenul de 8 ani de prescripție s-a împlinit în octombrie 2021.
În aceste condiții, având în vedere că a intervenit prescripția răspunderii penale iar inculpatul a arătat în mod expres că nu solicită continuarea procesului penal, instanța nu poate să analizeze o eventuală vinovăție a inculpatului pentru infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, impunându-se dispunerea unei soluții de încetare a procesului penal.
Curtea nu poate primi susținerile reprezentantului Ministerului Public din care rezultă că dreptul Uniunii Europene impune lăsarea neaplicată a deciziilor Curții Constituționale anterior menționate deoarece acestea afectează obligația de a lupta efectiv împotriva corupției, obligație pe care statul român și-a asumat-o.
În opinia prezentului complet, nu se poate vorbi de un risc sistemic de impunitate creat de decizia Curții Constituționale în condițiile în care legislația națională prevede un termen de prescripție general de 8 ani pentru infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză.
Un astfel de interval de timp este suficient pentru a asigura echilibrul, pe de o parte între obligația pe care statul român și-a asumat-o în a combate eficient corupția, și drepturile persoanei acuzate de comiterea unei infracțiuni, pe de altă parte.
De altfel, prezentul complet nu poate să nu observe că termenul general de prescripție a fost suficient pentru ca organele judiciare să pronunțe o soluție definitivă cu privire la autorul faptei (n.r. – Daniel Dragomir) față de care se reține participația inculpatului din prezenta cauză”, arată judecătorii în motivare.

Cum l-a „înfundat” Rami Ghaziri pe Daniel Dragomir

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir le-a oferit protecție celor doi libanezi, Rami Ghaziri (n.r. – cunoscut drept „Regele Puilor) și Emile Kharrat (partener al lui Ghaziri), în schimbul unor sume de bani, astfel încât autoritățile să „închidă ochii” la faptele de evaziune fiscală pe care le comiteau.

Depoziția lui Rami Ghaziri dată la urmărirea penală a „cântărit greu” în condamnarea pe fond a lui Emile Kharrat, dar și în condamnarea lui Daniel Dragomir.

„Începând cu anul 2011, (n.r. – Emile Kharrat) a început să-mi povestească periodic că ar avea legătură cu persoane extrem de influente din România, făcând menţiunea că fără ajutorul unor astfel de persoane firme mari cum ar fi a mea nu ar putea rezista pe piaţă. Precizez că această abordare nu a fost una directă la un anumit moment ea a fost graduală, de fiecare dată urmărindu-se reacţia mea şi adăugându-se ceva care mi-ar fi putut crea convingerea asupra realităţii influenţei pe care o are.
(Emile Kharrat- n.r.), în esenţă, mi-a spus că aceste persoane ne pot ajuta să rezolvăm probelele curente ale firmelor în raport cu autorităţile române cum ar fi încasarea la timp a TVA-ului, facilitarea unor întâlniri cu persoane cu funcţii de conducere în diferite ministere şi ANAF în scopul rezolvării eventualelor probleme întâmpinate din domeniul nostru de activitate, care ar fi putut afecta activitatea societăţilor. (…)
Eu nu am cerut niciodată o întâlnire cu vreun oficial din ministere sau din ANAF, însă aceste întâlniri au fost iniţiate şi organizate de (n.r. – Emile Kharrat) prin intermediul acelor persoane, aşa cum mi-a spus el mie. De câte ori îi spuneam lui (n.r. – Emile Kharrat) că avem o problemă la un oarecare minister sau o altă instituţie, după câteva zile îmi spunea că sunt aşteptat la o întrevedere cu un oficial de rang înalt care ne poate ajuta. Aceste probleme la care am făcut referire nu erau probleme punctuale ale societăţilor mele, ci vizau activitatea în acest sector de producător de carne de pasăre la nivelul ţării.
În împrejurările menţionate, în perioada (…), m-am întâlnit cu (…) Blejnar (n.r. – Sorin Blejnar, șef ANAF), (…), (…), un secretar de stat de la ministerul Economiei al cărui nume nu mi-l amintesc, dar şi cu o persoană care s-a recomandat a fi şeful poliţiei economice din Bucureşti (n.r. – cel mai probabil e vorba de Garda Financiară”, se arată în declarația lui Rami Ghaziri cuprinsă în documentul citat.
„(Emile Kharrat – n.r.) mi-a spus că persoanele influente despre care îmi vorbise şi care ne asigura protecţia, m-au verificat pe o perioadă îndelungată şi la acel moment aveau suficientă încredere în mine, comunicându-mi-se că este timpul să trecem la un alt nivel al relaţiilor noastre.
În sinteză (Emile Kharrat – n.r.) mi-a spus că aceasta însemna ca eu, împreună cu acele persoane menţionate să înfiinţăm o firmă al cărui capital social şi fond de comerţ să-l suport eu, urmând să derulăm afaceri în comun.
Tot la acel moment (Emile Kharrat – n.r.) mi-a mai spus că este obligatoriu să le dau acelor persoane şi suma de 400.000 euro. (…) Anterior sau ulterior acestei întâlniri, tot la Hotel Crown Plazza şi la iniţiativa lui (n.r. – Emile Kharrat) am avut două întâlniri cu acesta şi cu o persoană care mi-a fost prezentată iniţial sub numele de (…) însă despre care în timpul anchetei am aflat că se numeşte (n.r. – Dragomir Daniel), (n.r. – Emile Kharrat) spunându-mi că aceasta era una din persoanele care ne-au sprijinit şi ne sprijină în rezolvarea problemelor”, arată Rami Ghaziri.

Emile Kharat, condamnat pe fond la 3 ani de închisoare

Pe data de 10.11.2021, Tribunalul București l-a condamnat pe Emile Kharrat la pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.

Iată ce a reținut instanța în motivarea condamnării lui Kharrat:

„În drept, faptele inculpatului (n.r. – Emile Kharrat), constând în aceea că în calitate de auditor financiar şi cenzor la S.C. (n.r. – Avicola Crevedia) S.A., în perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, cu intenţie, l-a convins pe martorul denunţător Ghaziri Rami, administrator al (n.r. – Agricola Holding), cu privire la influenţa pe care o are locotenent-colonelului (n.r. – Daniel Dragomir), care îndeplinea funcţia de şef Grupare sectoare informativ-operative în cadrul Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere Terorism a Serviciului Român de Informaţii, asupra unor funcţionari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală şi Garda Financiară şi, deci, posibilitatea determinării acestora să îndeplinească sau să nu îndeplinească un act ce intra în îndatoririle lor de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri, respectiv, rambursarea la timp a sumelor solicitate cu titlu de T.V.A. de la Bugetul de stat de societățile martorului denunţător sau stoparea unor controale fiscale, de care putea să beneficieze şi, totodată, a înlesnit (suspectului lt. col. (r) Daniel Dragomir) pretinderea şi primirea de la martorul denunţător a sumei totale de 2.030.353,32 lei, echivalent a 462.567,61 euro, compusă din:
1.648.400 lei (echivalent a 374.078,01 euro) (deşi iniţial a fost pretinsă suma de 400.000 euro), sumă primită în numerar în contul bancar deschis pe numele lui(…);
309.952,32 lei (echivalent a 70.575,87 euro), reprezentând finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, dotării şi asigurării funcţionării unei societăţi comerciale, incluzând şi un autoturism de lux, sumă ce se compune din suma de 113.700 lei, echivalentul a 25.840,9 euro, plătiţi pentru înfiinţarea, dotarea şi funcţionarea S.C. (…) S.R.L. București
suma de 196.252,32 lei ce reprezintă contravaloarea autoturismului marca Porsche Cayenne, echivalentul a 44.734,97 euro;
suma de 72.000 lei (echivalent a 18.000 euro), reprezentând suma primită cu titlu de „salariu” lunar de 8.000 lei, pentru perioada februarie – octombrie 2013, de suspectul (n.r. – Dragomir Marinela Zoica, soția fostului ofițer SRI) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență”, reține instanța de judecată în documentul citat.