Portul Constanța are un nou Director executiv/ Mirela-Ileana Birchi vine cu un CV impresionant


Mirela-Ileana Birchi este începând de azi noul Director executiv al Administrației Portului Constanta. Până acum a ocupat poziția de consilier al directorului general. Este de bază avocat cu experiență îndelungată în drept comercial și drept maritim, dobândită în România și Marea Britanie.

Vezi CV Mirela-Ileana Birchi

content-image

Anterior Ministerul Transporturilor a operat mai multe mutări pe funcții în Administrația Porturilor Constanța pentru eficientizarea activității în contextul în care România va accede aerian și maritim în Spațiul Schengen.

Porturile Constanța și Galați pot deveni platforme importante de hub și tranzit la Marea Neagră, cu rol major în rețeaua de transport transeuropean (TEN-T), atrăgând fluxuri comerciale noi prin investiții în modernizare și digitalizare. Datele reies dintr-un studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din Consiliul Concurenței.

CSDN a constatat că traficul maritim din portul Constanța a crescut cu circa 12% în anul 2022, comparativ cu anul 2021, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, în timp ce traficul din portul Galați a scăzut, din cauza creșterii costurilor rutelor de transport maritim prin canalul Sulina, ca urmare a majorării prețului la combustibil și a asigurărilor în domeniul maritim. În acest context, fluxurile logistice de marfă s-au reconfigurat, fiind alese rute feroviare sau rutiere.

În primul trimestru al anului 2023, traficul de mărfuri a ajuns să reprezinte 54% în portul Constanța, respectiv 37% în portul Galați din traficul aferent anului 2022, pe fondul războiului de la granița României. Mărfurile sunt, însă, limitate, în cazul portului Constanța, la cinci mari categorii de produse, respectiv cereale, petrol brut, articole diverse, produse petroliere și minereuri, ponderea lor trecând de 76% în al doilea trimestru din 2023.

Se recomandă modernizarea profundă a infrastructurii portuare

CSDN recomandă modernizarea infrastructurii portului Constanța prin construirea de noi terminale portuare, extinderea danelor, adâncirea șenalelor de navigație și îmbunătățirea facilităților portuare pentru manipularea mărfurilor. De asemenea, dezvoltarea unui terminal specializat pentru barje ar crește traficul de cereale, îngrășăminte, semințe uleioase și combustibili minerali solizi – mărfuri care sunt transportate, de obicei, pe barje.

La ora actuală, numărul navelor de mari dimensiuni este redus pentru că sunt puține dane specializate, aflate la adâncimi mari. În plus, există un număr limitat de companii cu echipamente tehnice ce pot opera cantități mari de mărfuri într-un timp redus.

În ceea ce privește prețurile practicate de companii în portul Constanța, acestea au crescut începând din 2022, iar tendința s-a menținut, cu câteva excepții, și în primele trei luni din 2023. Competitivitatea portului riscă, însă, să fie afectată de numărul mare de tarife ale administrației portuare, despre care companiile și asociațiile profesionale susțin că sunt prea ridicate față de alte porturi concurente.

De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă digitalizarea operațiunilor portuare, implementarea de soluții de automatizare a fluxurilor de mărfuri și conectarea comunității portuare publice și private. Digitalizarea activităților din porturi, inclusiv implementarea unui sistem Port Community System (PCS) care va eficientiza activitățile și procesele, va reduce timpii de lucru și va integra companiile de pe lanțul logistic. În plus, implementarea unor soluții informatizate de gestionare a traficului rutier, corelate cu crearea de parcări adiacente porturilor, ar descongestiona traficul rutier din interiorul porturilor.

Referitor la cadrul normativ și la procedurile administrative din domeniul naval, acestea trebuie revizuite și simplificate, inclusiv prin adaptarea programului de lucru și creșterea numărului personalului alocat.

Consiliul Concurenței recomandă inchirierea terenurilor portuare

O altă recomandare vizează închirierea terenurilor portuare pe baza utilizării danelor de către companii, a strategiei comerciale și a planurilor de investiții ale administrațiilor portuare, pentru a facilita intrarea unor noi companii, crescând, în final, concurența. În prezent, închirierea terenurilor favorizează companiile care dețin elemente de suprastructură pe acele terenuri, ceea ce duce la încheierea unor contracte pe perioade mari de timp.

În vederea dezvoltării porturilor, Consiliul Concurenței încurajează implicarea sectorului privat și dezvoltarea parteneriatelor public-privat pentru atragerea de investiții în vederea modernizării și dezvoltării terminalelor existente, a danelor, pentru reconfigurarea spațiului neutilizat și acordarea de facilitățile pentru investiții, cu respectarea reglementărilor în materie de ajutor de stat.

Nu în ultimul rând, portul Constanța poate beneficia de statutul de hub regional dacă va atrage fluxuri de marfă de la Marea Caspică, ceea ce va crește volumul de mărfuri în tranzit și va dezvolta serviciile de transport intermodal.