Migranții care traversează ilegal pe ruta Balcanică spre Europa Centrală și de Vest s-au înjumătățit în ianuarie față de nivelurile din luna decembrie. Acest lucru a fost anunțat de comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. Numărul mare de treceri ilegale este menționat de Austria drept motiv pentru veto-ul său asupra candidaturilor Bulgariei și României pentru Schengen, relatează Dnevnik preluat de Rador.
Johansson a menționat că tendința de scădere a fost sesizată deja din luna decembrie, când migranții ilegali care trec prin Balcani au scăzut cu 30%. Ea nu a precizat dacă acest lucru se datorează schimbărilor în regimul de vize pe care Serbia le-a introdus pentru cetățenii Tunisiei din 20 noiembrie la insistențele UE.
Agenția Europeană de Frontieră (Frontex) a anunțat că în decembrie au fost depistate 8.944 de intrări ilegale de-a lungul rutei balcanice.
Aderarea la Schengen
Comisarul european a subliniat că reducerea presiunii migrației se datorează „măsurilor urgente” luate de statele membre și de Comisia Europeană. „Acționând împreună, este posibil să avem un efect asupra sosirilor ilegale, dar acest lucru nu are nimic de-a face cu dreptul Bulgariei și României de a face parte din Schengen”, a spus Johansson. Ea a răspuns unui europarlamentar român care a întrebat-o dacă motivele Austriei pentru veto sunt justificate.
Johansson le-a spus parlamentarilor că Bulgaria și România au îndeplinit toate condițiile pentru aderare și că în prezent nu există probleme în suspensie, pe care cele două state trebuie să le rezolve pentru a fi acceptate în Schengen.
Legat de solicitarea Olandei pentru un raport suplimentar privind respectarea statului de drept în Bulgaria, comisarul european a afirmat că „nu pot fi stabilite criterii suplimentare, pentru că nu este corect dacă ai îndeplinit condițiile”. Întrebată dacă acest lucru înseamnă că ar putea fi așteptat un nou vot asupra nominalizărilor în martie, Johansson a spus că acesta va depinde de președinția suedeză a Consiliului UE, care trebuie să decidă când problema poate reveni pe ordinea de zi a miniștrilor de interne din UE, care trebuie să ia o decizie unanimă.
Președinția suedeză a spus deja că continuă discuțiile între Sofia, București și țările care sunt împotriva acceptării lor, dar nu va supune chestiunea la vot atâta timp cât vor exista obiecții legate de aceasta.
Potrivit datelor Frontex, în 2022 ruta balcanică a fost cea mai folosită de traficanți, cu 145.600 de intrări ilegale în UE înregistrate prin intermediul acesteia, în creștere cu 136% față de 2021. Cel mai adesea, migranții ilegali prinși de-a lungul traseului se declară cetățeni ai Siriei, Afganistanului, Turciei și Tunisiei.
Zidul de la frontieră
Comisarul european a comentat și inițiativa Austriei de a construi un zid de-a lungul graniței bulgaro-turce cu fonduri europene pentru a opri migranții. Ea a spus că UE nu are nicio reglementare cu privire la ridicarea de ziduri și garduri la frontierele externe ale Uniunii, dar că țările europene au datoria de a asigura acces la punctele de control la frontieră pentru persoanele care doresc să solicite azil.
“Este de datoria statelor membre să decidă cum să protejeze frontierele externe. Aceasta este decizia lor”, a spus Ylva Johansson, adăugând că Comisia Europeană are “o poziție de ani întregi de a nu finanța garduri de sârmă cu fonduri europene”.
Problema gardului de-a lungul frontierei bulgaro-turce este de așteptat să fie discutată la summitul extraordinar al UE de joi și vineri de la Bruxelles. Cu toate acestea, președinția suedeză a spus că subiectul nu va fi unul central în dezbaterea privind migrația ilegală pe care o vor avea liderii, sugerând că nu este așteptată nicio decizie cu privire la finanțare.