Europarlamentarii români Dacian Cioloș și Vlad Gheorghe, europarlamentarul grec Georgios Kirtsos și europarlamentarul bulgar Daniel Laurer au propus desființarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria, Grecia și România. Ei i-au scris o scrisoare ministrului grec al migrației și azilului, Dimitris Kairidis, în care au cerut ca această problemă să fie discutată.
Bulgaria are două frontiere terestre în UE – cu Grecia și România. Dacă controlul de-a lungul acestor frontiere cade, atunci Bulgaria ar fi aproape de atingerea obiectivelor sale. Da, va rămâne o problemă – camioanele noastre trebuie să aștepte la granițele României până ajung în Schengen, dacă se deplasează în acea direcție. Dar dacă Bulgaria și România nu vor fi acceptate în Schengen în curând, mai bine să aștepți la o singură graniță decât la încă două.
Bulgaria este singura țară din UE cu care Grecia are granițe terestre. Iată de ce, ridicarea granițelor dintre cele două țări rezolvă în mare măsură și problemele Greciei cu circulația pe uscat a mărfurilor și a persoanelor.
Din ce în ce mai mulți turiști și camioane din România călătoresc în Grecia, dar și în Bulgaria și Turcia și invers. Prin urmare, beneficiile nu vor fi mici nici pentru România.
Pe bună dreptate, toate cele trei țări sunt grav afectate de comportamentul injust al Austriei, care restricționează intrarea Bulgariei și României în Schengen, deși CE a stabilit de mult și în repetate rânduri că cele două țări îndeplinesc toate condițiile pentru intrarea în Schengen. Iar desființarea controlului la frontieră pentru cele două țări care au îndeplinit condițiile este nu doar un drept, ci și o obligație în temeiul tratatelor care stau la baza UE. Este, de asemenea, o obligație a tuturor celorlalte state membre atât ale UE, cât și ale Schengen.
Desigur, Acordul Schengen nu permite unei țări să ridice unilateral controalele la frontieră cu alte țări non-Schengen. Dar în primul rând – din 31 martie anul acesta, Bulgaria și România sunt membre Schengen, deși doar pe calea aerului și pe apă. Dar cel mai important lucru este că Grecia nu are granițe terestre cu celelalte țări Schengen. De aceea, deschiderea granițelor terestre dintre cele trei țări nu afectează în niciun fel celelalte state Schengen. Și, prin urmare, ar fi un abuz de drept să se impună restricții de către terțe state cu privire la ridicarea controlului la frontierele terestre dintre cele trei state vecine – membre ale Schengen.
În afara legii – nu există niciun motiv să credem că ridicarea granițelor terestre cu Grecia va determina migranții să fugă prin Grecia în alte țări pe mare. Organizarea transportului maritim din Grecia este extrem de dificilă din cauza controlului porturilor și navelor din Grecia. De aceea, mulți migranți care intră în Grecia nu emigrează pe mare din Grecia către alte țări.
În ceea ce privește granița dintre Bulgaria și România, cele două țări și-au asumat angajamentul față de Austria de a-și consolida controlul la frontieră, dar cu scopul de a nu permite intrarea migranților. Migranții se remarcă de departe. Există două poduri și feriboturi între Bulgaria și România. Controlul împotriva intrării migranților din Bulgaria în România nu este atât de greu de realizat. În afară de asta, cu doar o parte din banii economisiți din orele și zilele de așteptare pentru camioane la graniță, toate cele trei țări ar putea opri mult mai mulți migranți la granițele lor. Și dacă urmează să fie înființat un Schengen balcanic, alocarea acestor fonduri trebuie făcută.
A doua întrebare care apare – ar trebui să trecem imediat la un Schengen balcanic? Aceasta este o posibilitate tentantă, dar trebuie folosită cu înțelepciune. Dacă se acționează imediat, Austria va avea motive să blocheze pentru o lungă perioadă de timp aderarea terestră a Bulgariei și României la Schengen. Dar Austria ar trebui să știe că aceasta este o posibilitate reală care poate fi realizată, dacă va continua și anul viitor să blocheze ilegal aderarea pe cale terestră a Bulgariei și a României.
Și în acest timp, Bulgaria și România nu ar trebui să fie inactive. Ar urma ca benzile pentru mașini și camioane de la Kulata și de pe cele două poduri către România să fie mărite, prin pregătirea unui personal calificat – acest lucru nu costă mulți bani, și va economisi mult mai mult din așteptarea mai scurtă. Trebuie oprite neîntârziat manifestările de neputință administrativă, ce constau în controalele la frontiere pentru fișele de amendă nelivrate și neplătite și livrarea acestora. A fi șofer este o profesie autorizată și, cu o mică modificare legislativă, fiecare șofer trebuie să aibă o adresă de e-mail pentru a fi notificat cu privire la amenzile primite. Și să li se permită și executorilor judecătorești privați să le colecteze. Pentru că acum amenzile, deși au fost înmânate, pur și simplu nu sunt colectate. E o prostie ca șoferii care sunt cu actele în regulă să fie penalizați cu timp de așteptare la frontieră, fără a fi vinovați!
Și de ce, din moment ce există o posibilitate de livrare ușor de pus în practică, trebuie să se stea la granițele bulgare! Alegătorii nu sunt mulțumiți de astfel de lucruri, iar cei care călătoreasc sunt din ce în ce mai mulți.
Trebuie depuse mult mai multe eforturi, UE să ajute cu finanțarea construirii unui gard de calitate de 5 metri și a infrastructurii aferente pentru mentenanța și ocolirea rapidă și monitorizarea graniței cu Turcia. Este timpul deja, la fel ca în Grecia, ca pedepsele pentru traficul de migranți să fie mărite, astfel încât să nu existe pedepse cu suspendare pentru traficanți. Este timpul ca Bulgaria să înceapă implementarea Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților. Bulgaria nu are ca vecini țări în care este război. Practic, aproape toți migranții care intră în Bulgaria vin din motive economice. Potrivit Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, pot fi extrădați doar acei migranți pentru care există un risc inițial grav de a fi condamnați la moarte, de a fi supuși torturii sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante.
Articol de prof. dr. Ivan Todorov – preluare Chasa 24 via Rador Radio Romania