Legături interesante după decizia Olandei de a respinge România în Schengen: miza portului Constanța în ecuație

Author:

Olanda și-a schimbat subit în ziua votului pentru aderarea României la Schengen promisiunea de a susține țara noastră, motivând votul negativ prin faptul că țară noastră era cuplată la aderarea la Schengen de Bulgaria, lucru care are cunoscut încă de la începerea negocierilor de aderare.

  • Context: Motivele din spatele votului negativ dat de Olanda păreau a fi legate de Portul Constanța, care ar fi putut deveni un competitor al portului Rotterdam, deși volumele operate de portul olandez sunt de 60 de ori mai mari și sunt generate în principal de poziționarea strategică și infrastructură logistică de care are parte, fiind cel mai mare port din Europa. Portul Constanța este un port cu o capacitate operațională limitată, care oricum face cu greu față activităților curente, fiind sufocat în ultima perioada datorită tranzitului de mărfuri generat de conflictul din Ucraina, deci nefiind un competitor pentru Rotterdam.

Adevăratul motiv pentru care Olanda a votat împotriva aderării României la Schengen este interesul energetic în România pe care îl are firma olandeză Royal Dutch-Shell, care are sediul la Haga, în vecinătatea Guvernului Țărilor de Jos (nouă denumire a Olandei), informează în exclusivitate publicația Gandul.ro.

Shell a fost una dintre primele companii occidentale care a venit în România după Revoluția din Decembrie 1989, dar și-a vândut toate activele și a părăsit țara noastră în 2007, nedorind să rămână pe o piață mică zonală în care OMV tocmai achiziționase principala companie locală, respectiv Petrom, relatează sursa citată.

Odată cu declanșarea, în februarie 2021, a războiului din Ucraina, SHELL a identificat în România noi oportunități în principal datorită poziționării lângă zona de conflict și pentru accesul facil ulterior războiului la procesul de reconstrucție al Ucrainei, dorind să folosească țară noastră în acest scop.

Sancțiunile UE față de companiile rusești, dar și sancțiunile Rusiei la adresa companiilor occidentale au consolidat „parteneriatul” ruso-olandez prezent și în relațiile LUKOIL-SHELL, generând astfel în luna mai 2022 transferul celor 400 de benzinării SHELL din Rusia către LUKOIL Rusia, tranzacție care a deschis noi scheme de evitare a sancțiunilor și embargoului petrolier care se aplică din 2023, arată Gândul.

LUKOIL deține în România 300 de benzinării prin SC Lukoil România SRL – RO10547022 și Rafinăria Petrotel LUKOIL SA – RO1350659, pe care SHELL le-ar dori mutate în portofoliul propriu (similar mișcării LUKOIL – SHELL Rusia), dar problemele legale pe care LUKOIL le are în România sunt un impediment major.

Shell ar urma să preia lanţul de benzinăîrii deţinut în România de Lukoil.

Gigantul energetic Shell ar putea reveni în retailul de combustibili din România, prin preluarea lanţului de benzinării Lukoil, potrivit ZF.

Ruşii de la Lukoil vor să vândă businessul din România, compus din lanţul de benzinării şi rafinăria de la Ploieşti, conform surselor citate. Printre cei interesaţi de benzinării ar fi Shell, transmite sursa citată.

Compania anglo-olandeză a mai deţinut un lanţ de benzinării în România, pe care l-a vândut companiei maghiare Mol, la finalul anului 2004. Surse din piaţa de profil afirmau atunci că valoarea tranzacţiei depăşea 50 de milioane de euro şi că integrarea celor 56 de staţii Shell în reţeaua Mol urma să se finalizeze până la jumătatea anului 2005.

Prin această tranzacție de preluare a activităților LUKOIL din România, SHELL va obține și accesul mult dorit și la Portul Constanța, pentru că LUKOIL are în derulare contracte de închiriere și operaționale cu Oil Terminal Constanța, cu care Lukoil a semnat și în 2023 un contract de 56 milioane de lei, devenind cel mai mare client al Portului OTC, informează Gandul.ro.

SHELL dorește ca cea mai mare parte a operațiunilor viitoare din Oil Terminal Constanța să fie dirijate către Ucraina, păstrând doar strictul necesar aprovizionării benzinăriilor din România, generând astfel o penurie de produse pe piață internă, generatoare de profit imediat, a concluzionat Gandul.ro.

X