Comunicarea cu Austria pe dosarul Schengen s-a îmbunătăţit în ultima perioadă, a afirmat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, citată de Agerpres.
Şefa diplomaţiei române face parte din delegaţia premierului Marcel Ciolacu, aflat în vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.
“Comunicarea cu Austria s-a îmbunătăţit în ultima perioadă. Există un dialog nu numai la nivelul Ministerului de Externe, dar şi la nivelul Ministerului de Interne şi continuăm toate aceste demersuri diplomatice împreună cu colegii mei de Externe. De fapt, aceste demersuri diplomatice au loc la cel mai înalt nivel”, a arătat ea.
Odobescu a adăugat că demersurile continuă, “ca să vedem care sunt exact paşii următori şi la ce soluţie ajungem de comun acord cu partea austriacă şi cu celelalte state membre”.
Aderarea la Schengen a României şi Bulgariei nu este subiect de vot în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne ce are loc pe 4 şi 5 decembrie.
Revoltă după vot
Austriei s-a opus aderării României la spațiul Schengen pe 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). La momentul respectiv, MAE a transmis că „respinge ferm ca total inadmisibilă” poziția Austriei.
„MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022”, transmitea MAE.
„Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici”, mai spunea Ministerul de Externe.