Aflată sub invazie rusă din februarie 2022, Ucraina cere țărilor occidentale să-i permită folosirea de arme cu rază lungă de acțiune, iar Germania a oferit vineri o portiță prin care Kievul ar putea primi ce-și dorește. Vladimir Putin a avertizat că o asemenea evoluție este echivelentul intrării țărilor NATO în război cu Rusia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă de luni de zile pe lângă aliaţii occidentali ai Kievului să permită Ucrainei să lanseze rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane cu rază lungă de acţiune şi Storm Shadows britanice, în profunzimea teritoriului rus, pentru a limita capacitatea Moscovei de a efectua atacuri și pentru a echilibra balanța puterii pe front.
Chiar dacă până acum Washingtonul și Londra nu și-au dat acordul ca Ucraina să lovească Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune, totuși preşedintele SUA, Joe Biden, şi premierul britanic Keir Starmer, vor discuta despre acest subiect vineri, iar preşedintele Biden a asigurat marți că Statele Unite „lucrează” pentru a autoriza Ucraina să folosească rachete cu rază mai lungă de acţiune împotriva Rusiei.
Dacă restricția va fi ridicată, Kievul va putea lovi în adâncime ţinte militare ruse considerate „legitime”, cum ar fi bazele aeriene de pe care decolează avioanele care bombardează Ucraina. Rusia deja şi-a mutat deja, în afara razei de acţiune (de 300 de kilometri) a rachetelor americane ATACMS, unele dintre avioanele folosite în lansarea bombelor ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva poziţiilor ucrainene.
SUA susțin că există şi alte modalităţi de atac asupra unor asemenea ţinte, cum ar fi de pildă dronele.
Germania deschide portița
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat vineri că fiecare ţară care furnizează arme cu rază lungă de acţiune Ucrainei este liberă să decidă modul în care le va utiliza Kievul, minimalizând în acelaşi timp ameninţările Rusiei că acestea ar putea fi utilizate împotriva unor obiective de pe teritoriul rus, potrivit EFE, scrie Agerpres.
Vorbind într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian, Laurynas Kasciunas, Pistorius a declarat că “cei care au furnizat aceste arme sunt liberi să decidă” şi că “dreptul internaţional o permite”. El a adăugat că nu este de competenţa sa să judece asupra a ceea ce ar putea conveni preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer la întâlnirea lor de vineri de la Washington.
“Ceea ce partenerii convin la nivel bilateral cu privire la ce se întâmplă cu armele lor este treaba lor”, a afirmat el. Ministrul german al apărării a afirmat că, în legătură cu “ameninţările lui Putin, nu sunt multe de spus, el ameninţă când vrea şi când are chef”. Cu toate acestea, Germania nu a livrat rachete de croazieră Taurus pe care Ucraina le-a cerut în mod repetat, remarcă în acest context agenţia de presă ucraineană Unian.
Afirmațiile vin după ce cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „a sosit momentul să discutăm despre o pace rapidă în Ucraina”.
Putin: „Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului”
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Occidentul ar intra în luptă direct cu Rusia dacă ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune de fabricaţie occidentală, o mişcare despre care a spus că ar modifica natura şi amploarea conflictului.
“Declaraţia făcută ieri de preşedintele Putin este foarte importantă. Ea este extrem de clară, lipsită de ambiguitate şi nu permite duble lecturi. Nu avem nicio îndoială că această declaraţie a ajuns la cei cărora le-a fost destinat㔑, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Putin a declarat joi că o astfel de acţiune ar atrage direct în război ţările care alimentează Kievul cu rachete cu rază lungă de acţiune. El a spus că datele prin satelit cu privire la ţinte şi programarea traiectoriilor de zbor ale rachetelor ar trebui să fie furnizate de personalul militar al NATO, deoarece Kievul nu dispune de astfel de capacităţi.
“Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia”, a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă.