Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu în publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen, dacă Austria se opune din nou intrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.
„Cancelarul Karl Nehammer ne-a informat cu doar câteva zile înainte de reuniunea Consiliului UE că nu va susține aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităților și al populației românești. Ceea ce nu pot să accept este nici explicația că veto-ul Schengen are legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de Președinție a Consiliului UE, susține acum aderarea României la spațiul Schengen și se va asigura că această chestiune va fi repusă pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie, la Consiliul UE al miniștrilor de interne. Toate celelalte state – cu excepția Austriei – susțin, de asemenea, aderarea României.
De asemenea, nu este adevărat ceea ce spune Nehammer, și anume că există o creștere a migrației prin România. Am introdus și noi controale comune la frontieră cu Serbia pentru a scoate această problemă din discuție. Cu toate acestea, dacă cancelarul Nehammer își va exercita din nou, în mod nejustificat, dreptul de veto, eu, în calitate de prim-ministru, voi fi nevoit să contest decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiție pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare”, a spus Marcel Ciolacu, potrivit Der Standard.
Premierul a precizat că daunele produse României se ridică la cel puţin două procente din PIB.
„Conform calculelor noastre, pagubele se ridică la cel puțin două procente din produsul intern brut. Dar cel mai grav este faptul că Austria a creat un precedent. Pentru că, în mod normal, statele membre urmează recomandările instituțiilor UE. Croația și-a depus cererea de aderare în urmă cu aproximativ patru, cinci ani. România și Bulgaria ar fi putut să blocheze aderarea, dar noi nu am făcut asta”, a declarat premierul.
Premierul Ciolacu a făcut referire și la intenția Austriei de a se alătura inițiativei europene de securitate Sky Shield, un proiect prin care statele UE vor să își protejeze spațiul aviatic.
”Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu.
Inițiativa europeană Sky Shield a început cu Germania în august 2022 și include 17 țări. Scopul acesteia este de a coordona mai bine și, dacă este necesar, de a pune în comun proiectele de achiziții de apărare aeriană terestră. Țările implicate în prezent sunt: Regatul Unit, Slovacia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Țările de Jos, România, Slovenia, Estonia, Norvegia, Danemarca și Suedia.
Interviul acordat de premierul Marcel Ciolacu publicației Der Standard:
STANDARD: Ce strategie veţi aborda pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunţe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?
CIOLACU: Cancelarul federal Karl Nehammer ne-a informat abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române.
Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă.
De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
STANDARD: Dacă Nehammer spune din nou NU, vă adresaţi curţii Europene?
CIOLACU: Categoric, da!
STANDARD: Cât de scumpă ar putea fi pentru Austria o asemenea plângere?
CIOLACU: Suficient! Potrivit calculelor noastre, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB. Însă cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru.
STANDARD: În Europa, populiştii de dreapta se află în plină ascensiune, la fel şi în România. În anul ce vine, după alegeri veţi încheia o coaliţie cu partidul populist de dreapta AUR?
CIOLACU: Câtă vreme sunt preşedintele PSD, la fel şi în 2024, mă voi pronunţa în continuare pentru o coaliţie cu PNL. Nu accept o alianţă cu AUR. Însă cancelarul Nehammer va trebui să înţeleagă şi să ştie – la fel ca mine – că noi, politicienii, ocupăm doar pe timp limitat poziţii şi funcţii. Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen!
STANDARD: Când ar putea demara negocierile cu UE pentru Republica Moldova şi cum vedeţi aderarea Moldovei la NATO?
CIOLACU: În privinţa NATO, Moldova este, conform dreptului constituţional, un stat neutru. Dar Ucraina şi Moldova vor trebui să înceapă negocierile de aderare la UE. Însă, concomitent trebuie să existe şi un semnal către Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herţegovina şi Serbia. Altfel, în aceste state s-ar instala frustrarea.