Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că totalul românilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 decembrie 2022 este de 18.892.050. Acum o lună, Institutul Național de Statistică a precizat că populația rezidentă a României este de 19.053.815.
Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că totalul de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 decembrie 2022 este de 18.892.050, cu 4.289 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată în 30 noiembrie 2022, când figurau în Registrul electoral 18.896.339 alegători români.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.067.503 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 824.547 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că totalul de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 decembrie 2022 este de 18.892.050, cu 4.289 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) din 30 noiembrie 2022, când figurau în Registrul electoral 18.896.339 alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a importului de date de la DEPABD”, a precizat AEP.
Autorizatea arată că în perioada 01.12.2022 – 31.12.2022, la nivelul primăriilor, au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 22.744 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare; 37 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeaşi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.
De asemenea, un număr de 102 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 01.12.2022 – 31.12.2022 este de 18.390, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
AEP mai arată că din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.067.503 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 824.547 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
Populația rezidentă a României este de 19.053.815 de persoane
Institutul Nașional de Statistică a anunțat, la sfârșitul lunii decembrie 2022, că populația rezidentă a României este de 19.053.815 de persoane, din care 51,5% de sex feminin, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021.
În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei.
INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).
Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).
Faţă de populaţia ţintă estimată pentru momentul de referinţă al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populaţia rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30.000 persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).
Populația rezidentă a României s-a micșorat cu 1.000.000 în zece ani
Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori. Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori.
În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%).
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.
Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane (din totalul celor 19,05 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
Potrivit liberei declaraţii a celor 16,551 milioane de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%. S-a declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
Populaţia activă a României este de 8,185 milioane de persoane
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 la RPL2011).
Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 496.100 şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%).
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfăşurat cu asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei depline a informaţiilor.
„Institutul Naţional de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulţumesc populaţiei României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acţiune s-a desfăşurat în condiţii optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic şi operaţional. Recensământul s-a bucurat şi de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum şi de cel al primăriilor”, se mai arată în comunicatul INS.