Eurodeputatul Dragoş Tudorache, din grupul Renew, şi-a exprimat speranţa că în spatele deciziei autorităţilor române de a cere o amânare a votului din Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) privind aderarea României la Schengen există o strategie care să permită luarea unei decizii favorabile până la finalul anului.
În reuniunea de marţi a miniştrilor de interne din UE nu va mai avea loc un vot privind aderarea României la Schengen, ci doar o discuţie privind situaţia la zi a acestui dosar, conform ordinii de zi actualizate pe 1 decembrie.
Surse guvernamentale au anunţat săptămâna trecută că România nu va cere un vot la Consiliul JAI din 4-5 decembrie şi că există discuţii privind organizarea unui Consiliu JAI extraordinar spre finalul lunii decembrie, unde ar urma să se analizeze aderarea României la Schengen în două etape, prima fiind cu intrarea frontierelor aeriene în spaţiul european de liberă circulaţie, din martie 2024.
“Fără să am privilegiul de a şti care a fost motivaţia exactă a administraţiei române cerând această amânare a votului sau scoaterea de pe agendă, sper ca motivul să fie unul de bun augur, şi anume că există o strategie în spate care să permită reluarea momentului decizional înainte de sfârşitul acestui an”, a declarat Tudorache luni, la Bruxelles, pentru AGERPRES.
Fostul ministru de interne susţine că este foarte important ca acest lucru să se întâmple înainte de sfârşitul anului “printr-una din cele două opţiuni care sunt posibile, şi anume un Consiliu JAI extraordinar, mai e timp pentru asta, sau adoptarea unei decizii la nivelul ambasadorilor COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi), decizie care apoi, conform regulilor interne, poate fi confirmată fără discuţie, fără dezbatere, dacă e decisă ca atare la nivel de COREPER, putând fi apoi reluată în orice consiliu”.
Practic, orice consiliu sectorial după reuniunea COREPER poate lua act fără discuţie de decizia ambasadorilor la UE, mai spune Tudorache. “Deci oricare din aceste două variante este posibilă până la finalul anului şi sper că ăsta a fost motivul pentru care a fost scoasă de pe agendă în această săptămână”, afirmă el.
În ceea ce priveşte organizarea unui Consiliu JAI extraordinar, chiar dacă nu mai sunt decât trei săptămâni până la finalul anului, Dragoş Tudorache consideră că “există voinţă din partea preşedinţiei spaniole şi a unei majorităţi a statelor membre să se găsească o soluţie cât mai rapidă, rezonabilă la problema Schengen”.
“Ideea este însă că nu va organiza nimeni un astfel de consiliu extraordinar, dacă nu se ştie clar pentru ce anume se face. Deci acela va fi organizat doar pentru a confirma o decizie care este discutată înainte, pregătită înainte. Nu se va face un consiliu extraordinar ca să constatăm din nou că nu există o decizie. Asta este limpede. Şi atunci putem citi ce s-a întâmplat săptămâna asta, şi anume scoaterea de pe agendă, în această cheie, în care se lucrează în continuare intens pe canalele diplomatice pentru a găsi această soluţie”, susţine Tudorache, care afirmă că, din punctul lui de vedere, “dacă se anunţă un Consiliu JAI extraordinar asta înseamnă că vom şi avea o decizie pozitivă pe dosar”.
Potrivit eurodeputatului din grupul Renew amânarea unui vot în Consiliul JAI de săptămâna aceasta s-ar putea explica şi prin faptul că Olanda aştepta “nişte confirmări dinspre bulgari către olandezi pe teme care ţineau de rezervele bilaterale ale Olandei cu privire la Bulgaria, chestiuni care ţin de statul de drept, de procedura de nominalizare şi de garanţiile din jurul statutului procurorului general”.
El susţine că se aşteaptă confirmarea acestor soluţii care să permită Olandei “să dea indicaţia de schimbare de poziţie pe Bulgaria şi apoi, o dată izolată problema doar în Austria, să fie abordată Austria”.
Rezultatul alegerilor legislative din Olanda este posibil însă să fi complicat aceste discuţii cu guvernul de la Haga, afirmă Dragoş Tudorache.
“Libertatea de mişcare pe care premierul (Mark) Rutte simţea că o are sper să nu fie restrânsă acum de rezultatul alegerilor şi de această orientare mult mai spre dreapta a votului, care apoi să ridice un semn de întrebare asupra marjei şi spaţiului politic pe care Rutte l-ar avea acum, ştiind că el conduce un guvern interimar care stă destul de inconfortabil faţă de posibilele noi coaliţii şi majorităţi care se conturează”, a comentat eurodeputatul Renew.
“Acel spaţiu de confort de care vorbeam pentru Olanda se închide cu cât se intră în negocierile pentru viitoarea coaliţie de guvernământ. Şi acolo, la fel ca şi în Germania, se scrie cu subiect şi predicat fiecare subiect în acordul de coaliţie. Asta este practica politică în Olanda”, adaugă Tudorache.
El îşi exprimă temerea că, dacă în interiorul viitoarei coaliţii din Olanda ar începe o eventuală discuţie privind extinderea spaţiului Schengen, nu există nicio garanţie privind rezultatul acelor consultări, având în vedere viziunile politice ale celor care se vor afla la masa negocierilor.
“Deci practic fereastra e acum, singura care mai poate fi exploatată, deja mult mai dificilă decât cea care a fost anul trecut, după care, greu de spus când se va mai redeschide”, conchide Dragoş Tudorache.