Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, joi, că ar putea avea loc restructurări “semnificative” de personal în sistemul bugetar, dacă nu se va pune în practică o reformă fiscală “consistentă”.
“Dacă nu facem o reformă consistentă în plan fiscal şi rămânem ancoraţi în acelaşi scenariu. Singurul drum de urmat pentru cei din sectorul public este acela al unor restructurări semnificative de personal. Avem această problemă, a unor angajamente clar asumate pe relaţia cu Comisia Europeană”, a spus Dumitru Costin, la lansarea studiului “Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări”
Potrivit studiului BNS, realizat şi prezentat de Radu Soviani, jurnalist şi consultant financiar, şi de Laura Braşoveanu, profesor universitar la ASE Bucureşti, Pilonul III (noua lege a salarizării Reforma 7 din Planul Bugetar Naţional) ar avea ca rezultat reducerea cheltuielilor cu personalul de la 9,3% din PIB la 8,9% din PIB în 2025 şi la 8,3% din PIB în 2031. De asemenea, se va avea în vedere revizuirea coeficienţilor de ierarhizare pentru familiile ocupaţionale, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală, limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază (în prezent 30%, aplicat când la salariul de bază, când la fondul întreg de salarii al instituţiei publice).
Preşedintele BNS a mai afirmat că “s-a ajuns la cel mai înalt nivel de angajare de persoane ocupate în administraţia publică” şi că există o mare problemă în ceea ce priveşte “structura lucrătorilor”.
“În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică”, a arătat Dumitru Costin.
El a menţionat că în zona administraţiei publice sunt excese “atât în ocupare, cât şi în salarizare”. Conform liderului sindical, există în sistemul bugetar deficite cronice de forţă de muncă, acesta oferind ca exemplu administraţia penitenciarelor.
“Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar”, a spus Costin.
El a menţionat că noul guvern trebuie să facă o analiză împreună cu sindicatele şi “să taie de acolo de unde trebuie tăiat”.
Potrivit liderului BNS, trebuie implementată o reformă fiscală pentru că, altfel, “banii care ar trebui să ajungă ca şi venituri bugetare se duc în alte buzunare şi vom rămâne impasibili la această problemă cronică a economiei româneşti”.
Dumitru Costin a mai afirmat că sunt “probleme cu salariile în plată, încadrarea unor salariaţi din sectorul public”. “Proiectul de lege al salarizării există. Este finalizat, dar n-a fost băgat în coaliţie. Această lege ar trebui în primul rând să facă unele corecţii pentru un număr semnificativ de persoane, dar care ar însemna creşteri de anvelopă salarială. Pe lângă aceasta, ar trebui făcute corecţii în interiorul macro sistemului, pentru că au apărut din haosul generat de ultima lege de salarizare în sectorul public, şi alte dezechilibre care au dus la zeci de mii de procese. Nu trebuie uitat că Guvernul a blocat, cu multă vreme în urmă, printr-o ordonanţă, o multitudine de procese în instanţele de judecată”, a precizat Costin.
Blocul Naţional Sindical a lansat joi studiul “Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări”. Reforma salarizării, introdusă în PNRR ca obiectiv strategic, urmăreşte să elimine discrepanţele salariale, să restabilească ierarhiile funcţiilor şi să asigure o politică salarială echitabilă şi sustenabilă, conform BNS.