Bulgaria ar putea face parte din Schengen în toamnă. Acest lucru a fost declarat de ministrul bulgar al afacerilor externe, Nikolai Milkov, într-un interviu special pentru BTA. Potrivit spuselor sale, pentru ca acest lucru să se întâmple, parlamentul trebuie să adopte în timp util două legi – Legea privind răspunderea procurorului – general și Legea privind reforma Comisiei Anticorupție.
„Aceasta este condiția necesară pentru ca Bulgaria să devină în prezent membră a spațiului fără frontiere. Dacă o îndeplinește, va fi acceptată împreună cu România”, a subliniat șeful diplomației bulgare. Totuși, el s-a grăbit să adauge că dacă Bulgaria întârzie din nou, există un risc real de a fi separată de România.
Ministrul Milkov a participat, joi, la prima Conferință privind securitatea în regiunea Mării Negre sub egida Platformei Internaționale Crimeea, care a avut loc la București.
„Acesta este un instrument serios care servește la canalizarea politicilor, la pregătirea lor în avans, astfel încât să fie luate în considerare de guverne. Bulgaria participă activ la această platformă pentru că aceasta, pe lângă faptul că permite schimbul de idei, este și un mijloc puternic de susținere a Ucrainei”, a comentat ministrul bulgar de externe pentru Agenția bulgară BTA.
Interviul integral pe care ministrul bulgar de externe Nikolai Milkov l-a acordat pentru BTA la București, potrivit Rador:
Reporter: Domnule ministru Milkov, la forumul de astăzi de la București nu se iau decizii, ci are loc un schimb de idei. V-am auzit de la tribună făcând apel la o abordare comună privind securitatea Mării Negre. Totuși, am auzit și vocea Turciei, care a spus că fără ea acest lucru cu greu s-ar putea întâmpla. Care este comentariul dv?
Nikolai Milkov: Pe de o parte, Turcia este un partener foarte important în regiunea Mării Negre. A făcut multe în ultimele luni pentru a stabiliza situația din regiune. Aici aș dori să subliniez acordul privind utilizarea rețelei turcești de transport a gazelor pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan către Bulgaria. De asemenea, a avut și o semnificație regională, deoarece noi putem exporta în continuare acest gaz către țările din regiune care au nevoie. În același timp, doar abordările colective pe care le avem în cadrul Uniunii Europene și NATO sunt productive și necesare pentru regiune. Acțiunile separate nu ar putea fi productive, mai ales într-o situație complexă precum cea actuală.
Reporter: Din nou, de la tribuna conferinței de la București, ați afirmat că Bulgaria va continua să sprijine Ucraina atâta timp cât va fi necesar. Ce înseamnă ca timp și practic această promisiune? Cu ce anume va continua Bulgaria să ajute?
Nikolai Milkov: Aceasta este o poziție comună a UE și NATO, așa că Bulgaria se alătură acestei abordări comune pentru a sprijini Ucraina. La fel ca până acum, vom continua să o susținem, atât cu mijloace politice, cât și cu ajutor material.
Reporter: Acest lucru exclude trimiterea de arme în Ucraina? Poate Bulgaria, la fel ca exemplul unor țări precum Grecia, să dea arme vechi Kievului în schimbul unora din Vest?
Nikolai Milkov: Acestea sunt opțiuni posibile care fac obiectul așa-numitelor tranzacții triunghiulare. Aceasta este o posibilă opțiune pe care presupun că Ministerul Apărării ar putea să o discute oricând, atât cu partenerii noștri, cât și cu Ucraina.
Reporter: Să privim într-o perspectivă mai îndepărtată. Ce așteptări aveți de la summitul NATO de la Vilnius? Va exista o decizie concretă privind o strategie comună pentru Ucraina și pentru regiunea Mării Negre?
Nikolai Milkov: În prezent, o serie de inițiative care se pregătesc pentru întâlnirea de la Vilnius indică o astfel de decizie. Aceasta ar putea face obiectul unei viitoare declarații comune între statele membre NATO și Ucraina. Și acolo s-ar stabili măsurile necesare și posibilele politici privind Ucraina. NATO nu este și nu va face parte din conflictul din Ucraina, dar în același timp oferă Ucrainei sprijinul politic și material necesar.
Dar aș dori să atrag din nou atenția asupra acestei conferințe și să adaug că m-am oprit asupra unor proiecte concrete care se referă la Bulgaria și care ar fi în interesul regiunii, în interesul Ucrainei, în interesul statelor membre UE și NATO și în interesul cetățenilor bulgari. Este vorba, de exemplu, de ideea de a accelera cât mai repede construcția celui de-al treilea pod peste Dunăre lângă Ruse. Este important ca un astfel de apel să se facă de aici, din centrul Bucureștiului, pentru că noi ne bazăm pe cooperarea cu partea română pentru ca acest lucru să se întâmple în cel mai rapid mod. Acest lucru este stabilit și în declarația noastră de parteneriat strategic, pe care au semnat-o cei doi președinți. Acestea sunt și întrebările legate de așa numita inițiativă sea to sea de a conecta porturile de la Marea Egee și rețeaua rutieră grecească de la Marea Egee prin Bulgaria cu litoralul românesc. Acest lucru este esențial din punct de vedere militar în ceea ce privește posibilitatea unor livrări rapide și fără probleme. Aici trebuie evidențiat și proiectul unei conducte de petrol între Alexandroupolis și Burgas, care va duce la posibilitatea ca petrolul din întreaga lume să fie livrat la rafinăria noastră, astfel încât să se poată prelucra. Rafinăria noastră este foarte importantă pentru economia bulgară și pentru economia statelor din regiune pentru că noi exportăm petrol, benzină prelucrată și motorină în multe dintre țările din regiune. Și în acest moment, o parte semnificativă din petrolul deja prelucrat sub formă de diesel merge în Ucraina. Problema mobilității militare în toate aspectele sale a fost și ea extrem de importantă de prezentat din partea noastră. Mobilitatea militară este ceva legat de capacitatea de a transfera rapid unități și materiale militare din diferite țări ale regiunii. Acest lucru este, de asemenea, legat de viitoarea aderare a Bulgariei la Schengen, deoarece mobilitatea militară fără participarea la Schengen este o opțiune mult mai problematică.
Reporter: În Schengen când vom intra, va fi împreună cu România sau separat?
Nikolai Milkov: Problema Schengen este deja structurată în timp. Nu avem date țintă care să fi fost convenite în mod oficial. Am putea prognoza că, îndeplinind ceea ce avem de făcut ca sarcini pe această cale, Bulgaria ar putea face parte din Schengen în toamnă. În acest scop, toate condițiile diplomatice există deja. Avem înțelegeri cu Comisia Europeană, precum și cu partea olandeză, despre ce trebuie să facem, în ce măsură, cât de profund. Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să fie adoptate minim două legi de către Parlamentul de la Sofia. Unul este deja faimoasa Lege privind răspunderea procurorului general, cealaltă este Legea privin reformarea instituției care se ocupă de combaterea corupției – Comisia pentru Combaterea Corupției și Confiscarea Averilor Dobândite Ilicit.
Apelul meu a fost întotdeauna ca aceste legi să fie adoptate, pentru că de fapt aceasta este condiția necesară pentru ca Bulgaria să devină membră a spațiului Schengen. Dacă se va întâmpla asta, vom fi împreună cu România. Dacă vom avea o nouă întârziere și din nou cele două legi fundamental necesare nu vor fi adoptate, atunci există un risc și nimeni nu ar putea învinovăți nici România, nici Comisia, dacă procedează în mod diferit pentru România și Bulgaria. Asta depinde de noi în acest moment.