„combinațiile” cu iz penal ale managerului specializat în limba rusă


Recentul scandal de la Poșta Română, în care mass-media a scos la iveală gravitatea faptului că angajații companiei au primit în plicurile cu fluturașii de salariu și formularul ANAF 230, gata completat cu datele lor personale, prin care celor peste 23.000 de salariați li se impune să depună cei 3,5% din impozitul anual reținut, în contul Fundației Poșta Română, este doar un aspect al lucrurilor incredibile, cu iz penal, care au loc la această companie de stat.

”Bomboana pe coliva” managementului defectuos și falimentar a fost pusă în mandatul Directorului General – Valentin Ștefan. Ca exemplu, reamintim că Valentin Ștefan a fost cel care a dat dispoziție ca funcționarii poștali să se transforme într-un fel de vânzători de sucuri și produse alimentare, prin introducerea dispozitivelor specifice în incintele sucursalelor Poștei Române. După ce că funcționează cu aparatură și programe învechite, că sunt puțini angajați față de cerințele realității faptice pentru o funcționare optimă, managerul Valentin Ștefan le-a mai pus în cârcă încă o activitate comercială!

De când este manager, Valentin Ștefan nu a călcat în niciun Oficiu Poștal, să vadă condițiile de lucru de acolo. Cândva, Poşta Română a fost compania fanion a țării noastre în domeniul serviciilor poştale, iar în prezent se dorește falimentarea ei și, ori ”privatizarea” cu totul, ori preluarea – externalizarea serviciilor poștale specifice în regim privat.

Amintim că acționariatul companiei Poșta Română este compus din: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (93,52% din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea (6,48% din pachetul de acţiuni). Mai departe, vă prezentăm un scurt istoric al managerului Valentin Ștefan, legat de prezența sa la compania Poșta Română:

Absolvent al Universității București în 2008, cu licență în istorie, a urmat timp de un an cursurile Universității Sankt Petersburg în Rusia, după care a obținut în 2013, masteratul ”în studii ruse” de la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill.

Până în octombrie 2019 a lucrat în S.U.A., pe la diferite firme americane, după care, brusc, în plină perioadă de pandemie, în 7 iulie 2020 a fost numit director adjunct la Poșta Română. Bine înțeles că numirea sa a fost făcută politic, pentru că imediat după ce s-a întors în România, Valentin Ștefan a devenit ”secretar general adjunct” al PNL-ului condus de Florin Cîțu. După numai aproximativ 11 luni de activitate în cadrul companiei, pe data de 11 iunie 2021, Consiliul de Administrație al Poștei Române l-a numit pe Valentin Ștefan în funcția de Director General interimar. Ca o confirmare a relațiilor foarte bune cu prietenul ministru – Sebastian Burduja. Și de atunci este în funcție.

Politica sa managerială s-a văzut încă de la început. În acest an – 2023 – urmează să fie disponibilizați aproximativ 1000 de angajați. Într-un interviu acordat presei (Wall-Street), chiar Valentin Ștefan afirma:

„Vreau să trecem la Agenția poștală dublă – care va însemna practic comasarea agențiilor din localități apropiate, în care personalul este puțin solicitat. Aproape 80% din oficiile poștale sunt neprofitabile. Ce facem de exemplu cu un spațiu de 300 mp în București? Îl închiriezi, reduci activitatea dar păstrezi serviciile poștale, ne reorganizăm. Clar trebuie să mai renunțăm la o parte din serviciile oferite”.

Partea deosebit de interesantă vine acum. Peste 50% din veniturile poștei sunt asigurate de către serviciul de distribuire al pensiilor. Situație ”moștenită” prin contractual de parteneriat cu Casa Națională de Pensii Publice. Managerul Valentin Ștefan, după ivestirea sa în funcție, ca să facă ”o curățenie” la nivelul central al companiei, mai exact să scape de subalternii pesediști, a gândit un plan de ”reorganizare”. Apoi, în august 2022, DNA și DIICOT, i-au solicitat punerea la dispoziție a unor documente necesare anchetelor aflate în desfășurare. Și din acel moment, s-a așternut liniștea. Managerul Valentin Ștefan a ținut cont și de faptul că mulți dintre cei 7,5 milioane de pensionari, ”întregesc” veniturile factorilor poștali, cu cei doi-trei lei pe care pensionarii i-ar da ca șpagă angajaților companiei.

Dincolo de încălcarea Legii nr. 190/2018, respectiv ”Regulamentul General privind Protecția Datelor” („RGPD” sau „GDPR”) prin punerea la dispoziția ”Fundației Poșta Română” a datelor angajaților companiei, cu ocazia tentativei de impunere a donării celor 3,5% din impozitul anual reținut, mai există un aspect deosebit de grav.

În numeroase rânduri, de-a lungul timpului, din 2015 și până în prezent, s-a încercat înfințarea acestei ”Fundația Poșta Română”. De fiecare dată, s-a respins, sau s-a amânat aprobarea înfințării. Statul român, prin Ministerul de resort de care aparține Poșta Română a avizat deciziile respective. La fel și celălalt acționar minoritar al poștei, respectiv Fondul Proprietatea. Aveți exemple și dovezi în documentele anexate în fotocopie, 1,2,3. În mod surprinzător, angajații poștei află că banii lor se duc în ”Fundația Poșta Română”, a cărei existență a fost solicitată de către Petronel Munteanu – Președintele Consiliului de Administrație Poșta Română, prin ”Convocatorul de ședință AGA” nr. 100/48/27.04.2022, ca dezbatere în data de 30 mai 2022. Și dacă nu este îndeplinit cvorumul necesar prezenței…ședința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, are loc… a doua zi, respectiv 31 mai 2022.

Important de precizat este că nu există documente publice care să ateste că asociații proprietari și parteneri ai companiei ”Poșta Română”, respectiv statul român și Fondul Proprietatea ar fi avizat înființarea respectivei ”Fundația Poșta Română”. Cine conduce fundația, cum o conduce, ce fel de atribuții are, cine ia deciziile gestionării și folosirii banilor care se strâng, nu știm. Dar poate va afla DNA și DIICOT…