Sărbătorile zilei din 16 septembrie – Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Mc. Meletina şi Ludmila
Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Mc. Meletina şi Ludmila
Greco-catolice
Sf. m. Eufimia.
Romano-catolice
Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m.; Ludmila, m.
Sfânta Mare Muceniţă Eufimia este pomenită în calendarul creştin ortodox la 16 septembrie şi în ziua de 11 iulie.
Sfânta Muceniţă Eufimia era din Calcedon, oraş maritim în Bitinia (Asia Mică), fiica binecredincioşilor părinţi Filotron Sigeliticul şi Teodorosia.
În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor ordonate de împăratul Diocleţian (284-305), guvernatorul Calcedonului a dispus ca toţi locuitorii să se adune la templul zeului Marte, pentru a-i aduce ofrande.
“Iar când a sosit ziua cea arătată a praznicului celui păgânesc, s-a adunat mulţime multă de popor, cu dobitoacele ce le aduseseră ca jertfă şi se făcea praznicul cu dănţuire, junghiind oi şi boi şi închinându-se idolului neînsufleţit, dar mai ales diavolului celui ce locuia într-însul”. (Vieţile Sfinţilor)
S-au găsit însă creştini care nu s-au supus ordinului şi s-au ascuns.
“Deci, mâniindu-se prigonitorul că nu-l ascultă creştinii, a poruncit să-i caute şi să-i aducă la chinuire. Creştinii, patruzeci şi nouă, se ascunseseră la un loc tăinuit, făcând rugăciuni; între dânşii era o fecioară foarte frumoasă, anume Eufimia, de neam bun, fiica binecredincioşilor părinţi Filotron Sigeliticul şi Teodorosia”. (Vieţile Sfinţilor)
Sfânta Muceniţă Eufimia a fost adusă împreună cu ceilalţi credincioşi şi supusă bătăilor şi torturii. După multe chinuri, doar tânăra Eufimia a fost oprită: “fecioară tânără şi frumoasă, care în mijlocul cetei aceleia a sfinţilor mucenici strălucea ca luna între stele”, iar tovarăşii săi au fost trimişi la închisoare urmând să fie duşi mai departe.
Pentru că a mărturisit credinţa în Hristos a fost chinuită cu focul, arsă şi bătută cu toiege. Scăpând nevătămată cu darul lui Dumnezeu din toate aceste munci, a fost dată spre hrană fiarelor.
Sfânta a murit în mijlocul sălbăticiunilor, deşi nu fusese grav rănită, fiind doar atinsă de o ursoaică la un picior. Părinţii sfintei i-au luat trupul şi l-au îngropat în apropierea oraşului. (sursă: vol. “Vieţile Sfinţilor”)