|
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Deputații Parlamentului European au cerut Comisiei Europene să suspende participarea Ungariei la zona Schengen din cauza refuzului de a înăspri regimul de vize pentru cetățenii Rusiei, scrie Politico.
“Dacă Guvernul Ungariei va refuza să-și schimbe politica, Comisia Europeană și toți reprezentanții UE trebuie să pună sub semnul îndoielii prezența Ungariei în zona Schengen, introducând noi măsuri de protejare a cetățenilor europeni, inclusiv, dacă este nevoie, de noi controale la frontierele ungare”, se arată în material.
După cum se arată în articol, scrisoarea a strâns aproximativ 70 de semnături, inclusiv foști prim-miniștri ai Belgiei și Irlandei. Nu se precizează numele acestora.
Motivația Ungariei
La începutul lunii iulie, cu ocazia începutului președinției Ungariei la Consiliul UE și controversata călătorie a lui Viktor Orbán la Moscova, țara a extins cardul național pentru cetățenii Rusiei și Belarusului. Anterior era accesibil solicitanţilor din Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru și Serbia.
Budapesta afirmă că mulți dintre acești lucrători vor fi angajați la construirea unei centrale nucleare folosind tehnologia rusă, despre care premierul maghiar Viktor Orban a insistat că va fi exceptată de la sancțiuni.
Actualizarea a trecut neobservată până când Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, a trimis o scrisoare, la sfârșitul lunii iulie, președintelui Consiliului European, Charles Michel, solicitând o discuție la nivelul liderilor UE.
Noile reguli “discutabile” “creează lacune serioase privind activitățile de spionaj” și ar putea permite “unui număr mare de ruși să intre în Ungaria cu o supraveghere minimă, prezentând un risc grav pentru securitatea națională”, a declarat Weber în scrisoarea sa, prezentată mai întâi de “Financial Times”. Purtătorul de cuvânt al dlui Orbán calificase atunci afirmaţiile dlui Weber drept “absurde și ipocrite” și declarase că sistemul de imigrație ungar este “cel mai strict” din Uniunea Europeană.
Consecințe
Comisia, care are misiunea de a se asigura că legislaţiile naționale respectă standardele UE, s-a amestecat în controversa tot mai mare. “Trebuie să rămânem vigilenți, deoarece Rusia folosește toate instrumentele neconvenționale pentru a destabiliza Uniunea Europeană și valorile sale”, a precizat comisarul european în scrisoarea sa către Ungaria.
În centrul preocupărilor Comisiei se află funcționarea spațiului Schengen, o regiune care cuprinde 450 de milioane de cetățeni din 29 de țări europene și în care controalele la frontieră au fost desfiinţate pentru a permite tranzitul fluid al persoanelor.
Deși fiecare stat membru are dreptul de a concepe și pune în aplicare propriile cerințe în materie de viză, toate sunt obligate să respecte un set comun de reguli minime pentru a asigura uniformitatea. Odată ce unui cetăţean al unei țări terțe i se permite să intre într-o țară din spațiul Schengen, acesta poate circula liber în întreaga zonă, ceea ce înseamnă că autoritățile trebuie să se bazeze pe deciziile celorlalţi.
Orice proiect de a atrage lucrători străini „trebuie să fie echilibrat cu atenție pentru a nu pune în pericol integritatea spațiului nostru comun fără controale la frontierele interne și pentru a ține seama în mod corespunzător de potențialele implicații de securitate”, a scris dna Johansson.
“Este esențial să se ţină cont de considerentele de securitate și migrație ale tuturor celorlalte state Schengen”.
Sancțiuni
În ciuda gamei largi de sancțiuni impuse de la începutul războiului din Ucraina, cetățenilor ruși și belaruși li se permite în continuare să intre pe teritoriul UE. Cu toate acestea, închiderea spațiului aerian pentru zborurile operate de Rusia și restricțiile stricte impuse călătoriilor terestre îngreunează intrarea acestor cetățeni în Uniune.
În vara anului 2022, UE a suspendat acordul de facilitare a vizelor cu Rusia și a acceptat să intensifice examinarea cererilor viitoare depuse de turiștii ruși.
Cardul național ungar ar putea pune în pericol acest cadru colectiv, avertizează comisarul Johansson, deoarece ar putea slăbi obligația de a “evalua dacă persoanele care trec frontiera externă constituie o amenințare la adresa ordinii publice, securității interne, sănătății publice sau relațiilor internaționale”, precum și aplicarea sancţiunilor.
Budapesta are termen până pe 19 august să răspundă la o serie de întrebări anexate la scrisoarea comisarului, care nu au fost făcute publice. Apoi, Bruxelles-ul va “extrage consecințele care se impun”.