Negocierile sunt deja în curs, iar alegerea este între Bulgaria, Polonia și România, spun surse de la Bruxelles
Unul dintre subiectele de la summitul UE de la Bruxelles de acum o săptămână a fost lăsat în afara atenției opiniei publice din Bulgaria, deși este important. Principala știre pentru consum intern (bulgar-n.r.) de acolo a fost că premierul demisionar Nikolai Denkov a atenuat tonul și a deschis ușa pentru continuarea discuțiilor între PP-DB și GERB pentru formarea unui guvern (deși, până la urmă, acestea au eșuat din nou), relatează Kapital citat de Rador Radio România.
Cu toate acestea, subiectele cheie au fost legate de politica de apărare, liderii europeni dând un semnal clar de sprijin pentru industria de apărare a Uniunii. Ei au insistat ca Banca Europeană de Investiții să fie mai flexibilă în politica sa de creditare a companiilor de apărare. Până acum, ea a văzut riscuri serioase în astfel de investiții. În același timp, șefii de stat nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la problema finanțării europene comune a armelor pentru Ucraina. O posibilă opțiune discutată a fost ca acest lucru să se întâmple printr-un nou împrumut al UE. Cu toate acestea, un lucru a fost sigur – pentru prima dată, alegerile vor avea loc în timp de război, iar apărarea va fi o temă centrală.
Ceea ce nu a fost făcut public este faza avansată a negocierilor pentru pozițiile din următorul mandat. Că Ursula von der Leyen va reveni la cârma Comisiei Europene a fost clar pentru toți de la masa ovală din Consiliu. Este foarte probabil ca Roberta Metsola să obțină din nou sprijin pentru a conduce Parlamentul European. Și cărțile pentru portofoliile celor mai influenți comisari europeni sunt deja pe masă. În acest stadiu, noul resort cheie pentru apărare are șanse mari să ajungă în Europa de Est, împărtășesc două surse independente și bine informate de la Bruxelles.
Și deși, având în vedere situația politică, acest lucru pare îndepărtat și nerealist, Bulgaria se află pe lista țărilor cu oarecare șanse de a obține asta.
Cine și unde se află în această cursă?
Potrivit surselor revistei „Kapital”, la Bruxelles s-a discutat că noul comisar pentru apărare ar trebui să meargă într-una dintre țările cele mai apropiate de front – Bulgaria, România sau Polonia (Slovacia și Ungaria, evident, nu sunt o opțiune din cauza puternicei lor poziții pro-ruse). Aceasta nu este o surpriză, pentru că cele trei țări au fost și cele mai afectate de valul de refugiați ucraineni, de criza energetică și de dependența de combustibilul rusesc, precum și de importul de produse agricole din Ucraina, care a avut un impact puternic asupra piețelor lor. Pentru că se află pe flancul estic al NATO, ele sunt și în prima linie dacă războiul escaladează.
Au existat zvonuri că președintele român Iohannis, care are apetit pentru cea mai înaltă poziție din NATO, își folosește campania de secretar general pentru a obține un loc mai înalt în noul mandat al UE. Înființarea în România a celei mai mari baze NATO din Europa, care este estimată la 2,5 miliarde de euro, este și acesta un pas în această direcție. Țara alocă 2,5% din PIB pentru apărare (deși anul trecut a reușit să cheltuiască doar 1,6% din ceea ce era planificat). Mandatul lui Iohannis de președinte expiră însă după repartizarea oficială a posturilor în UE, iar acest lucru îi reduce șansele. Potrivit surselor revistei “Kapital”, Ursula von der Leyen l-a invitat personal un politicianul român de rang înalt să conducă domeniul agricultură în următoarea Comisie Europeană.
În același timp, și Polonia pare o alegere logică pentru apărare. Investea deja 2,4% din PIB în apărare, înainte de războiul din 2022, fiind a treia în NATO, după SUA și Grecia. În acest moment, Polonia alocă mai mult de 4% din PIB, iar scopul său este crearea celei mai mari armate terestre din Europa. Pe de altă parte, pozițiile radicale față de Rusia, precum și dificultățile cu care se confruntă în prezent premierul Donald Tusk pentru a promova reformele necesare în țară (și opoziția puternică a conducătorilor de până de curând de la Lege și Justiție) destabilizează eforturile de a se reveni la statul de drept și de a se reduce șansele pentru postul european.
Cu toate acestea, există un „dar”. Potrivit directorului adjunct al Consiliului European pentru Politică Externă, Vesela Cherneva, este prea devreme să vorbim despre acest post, întrucât ar trebui ca lucrurile să fie clare abia la sfârșitul lunii iunie. Cu toate acestea, pentru ea există în mod clar politicieni proeminenți și experimentați, cu șanse mari pentru acest post. „Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a vizat direct poziţia şi va fi dificil de omis”, crede Cherneva. Apropo, el a fost unul dintre puținii politicieni europeni care au reacționat pozitiv la comentariile recente ale președintelui francez Emmanuel Macron despre posibila desfășurare a trupelor occidentale în Ucraina.
Bulgaria și-a arătat solidaritatea cu Ucraina și, deși capacitățile sale militare sunt mult în urma celor din Polonia și România, ea continuă să joace un rol important în ajutorul pentru Ucraina. Există două riscuri pentru Bulgaria pentru a obține această poziție – instabilitatea politică și atitudinile pro-ruse.
De ce este important postul de comisar european pentru apărare?
Este o regulă nerostită în UE că fiecare țară tinde spre un sector care este, de asemenea, important pentru ea. De exemplu, România a administrat dezvoltare regională și banii de coeziune în 2014 – 2019, prin Corina Crețu, iar în prezent deține politica de transport (2019 – 2024), prin Adina Vălean. Nu întâmplător țara a început să construiască autostrăzi și căi ferate în ultimul deceniu și a primit recent permisiunea pentru un nou pod peste Dunăre lângă Ruse.
Polonia, la rândul ei, deține agricultura în acest moment, iar Janusz Wojciechowski a fost printre inițiatorii unui grant pentru producătorii agricoli în regiune după începerea războiului din Ucraina.
Un alt exemplu din Portugalia – pe vremea lui Carlos Moedas, care deținea portofoliul pentru știință și inovare în CE, țara sa a devenit unul dintre cei mai mari beneficiari ai programului Orizont 2020.
Pentru Bulgaria, postul de comisar european nu a adus niciodată beneficiile pe care le-ar putea avea. Kristalina Gheorghieva a fost o expertă incontestabilă privind politicile bugetare ale Uniunii, dar pozițiile sale de la Bruxelles nu au reușit să deschidă Bulgariei porțile spre zona euro și Schengen, de exemplu – corupția s-a dovedit a fi un argument mai puternic aici. Pe de altă parte, portofoliul digital al Mariei Gabriel și, ulterior, concentrarea sa pe știință, educație și sport au rămas îndepărtate și neînțelese de publicul bulgar. Bulgarii încă nu știu ce reprezintă cel mai mare program de finanțare pentru știință și inovare „Orizont”, cum să ne creștem capacitatea în acesta și să începem să primim sprijin pentru proiecte cu valoare adăugată mare. În același timp, dacă Bulgaria se află într-adevăr într-o concurență strânsă pentru una dintre cele mai importante poziții în următoarea Comisie Europeană – cea pentru apărare, aceasta ar aduce deja o vizibilitate puternică și o bună poziționare țării în rândul celorlalte 26 de țări. Beneficiile din aceasta sunt obținerea mai multor investiții pentru apărare în companiile bulgare și întărirea armatei bulgare. Ar câștiga evetual și încrederea partenerilor noștri pentru a se atinge obiectivele Bulgariei în Europa.
Potrivit lui Vesela Cherneva, următorul comisar ar trebui desemnat în funcție de expertiza sa pentru ocuparea sectorului (indiferent dacă va fi apărare, energie, politică socială sau altul). “Dacă Bulgaria vizează un anumit domeniu, trebuie să propună o persoană cu profilul cel mai potrivit, indiferent de gen și apartenență politică. Este necesar să ne gândim strategic la ce candidatura ar avea cel mai mare succes în această competiție”.
În orice caz, există probabilitatea ca această decizie să fie luată de următorul guvern interimar, iar acest lucru ridică întrebarea că nominalizarea trebuie să aibă loc printr-o procedură clară și o dezbatere publică cu partidele care ar putea avea legătură cu puterea în următorii ani.