În penultima zi din 2023, premierul Marcel Ciolacu anunța că din martie se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vor putea fi emise vize Schengen. Consiliul a emis în aceeași zi comunicarea referitoare la Decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Uniunea Europeană Republicii Bulgaria și României. Anexe la comunicarea Consiliului este și declarația comună România-Bulgaria-Austria prin care țara noastră se angajează să ia o serie de măsuri, cu ajutorul Comisiei Europene. În funcție de succesul acestor măsuri depinde aderarea la Spațiul Schengen în 2024 și cu frontierele terestre. Dincolo de condițiile obiective, care țin de eforturile comune, pe listă se află și ameliorarea situației solicitanților de azil din Austria.
- Documentul integral, AICI! (.pdf)
DECLARAȚIE COMUNĂ A AUSTRIEI, ROMÂNIEI ȘI BULGARIEI DIN 29.12.2023
Această declarație o completează pe cea făcută de Comisia Europeană
Continuarea eforturilor comune de combatere a migrației ilegale (măsuri și angajamente complementare)
1) Consolidarea în continuare a protecției frontierelor externe ale UE
Bulgaria și România ar trebui să fie sprijinite în continuare în protejarea frontierelor externe ale UE – un efort întreprins în beneficiul UE27:
● Prezența FRONTEX la frontiera dintre Bulgaria și Turcia ar trebui cel puțin triplată; în plus, prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera dintre Serbia și Bulgaria ar trebui să fie sporită.
● Sprijin financiar substanțial deblocat de Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe ale Bulgariei și României (extinderea supravegherii frontierelor: de exemplu, vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de întreținere).
● Stabilizarea proiectelor pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajamentul de a trece la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune sau o declarație comună cu Comisia Europeană și agențiile).
2) Intensificarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și de către România la frontiera cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care să creeze un sistem de filtre multiple pentru a aborda în continuare migrația neregulamentară).
3) colaborarea în vederea limitării mișcărilor secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica rapid și cu diligență întregul acquis de la Dublin, prin preluarea imediată a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin (și cu viitorul Regulament privind gestionarea azilului și migrației), fără nicio limitare (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie preluate într-o lună), prin preluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO, precum și prin garantarea unor răspunsuri rapide (maximum 3 zile lucrătoare) la cererile de preluare/preluare în sarcină. În prezent, acest lucru este în special relevantă pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.
În acest fel, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru funcționarea spațiului Schengen; în plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu își pot alege țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de statul membru responsabil.
4) Desfășurarea de consilieri în materie de documente (inclusiv consilieri austrieci) pentru zborurile relevante de pe aeroporturile din Bulgaria și România; controale prin sondaj la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.
5) Angajamentul de a discuta în 2024 despre un Spațiu Schengen funcțional și activități pregătitoare pentru măsuri compensatorii la frontiera dintre România și Bulgaria.
Ridicarea frontierelor aeriene
● Decizia urmează să fie adoptată în decembrie 2023, cu data de intrare în vigoare a frontierelor aeriene în conformitate cu modificarea orarelor de zbor, de exemplu, martie 2024.
Ridicarea frontierelor maritime
● Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023, cu o dată de intrare în vigoare pentru frontierele maritime identică cu cea pentru frontierele aeriene.
Calea de urmat
Angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o eventuală ridicare a controalelor la frontierele terestre, de asemenea, în funcție de punerea în aplicare cu succes a tuturor măsurilor și angajamentelor complementare (punctele 1-5) care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria.
_____
Declarație a Comisiei privind proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România
Comisia consideră că, pentru a sprijini Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, este important, pe de o parte, să se asigure o prezență consolidată a polițiștilor de frontieră, inclusiv a ofițerilor de documente de nivel avansat în aeroporturi, a Gărzii Europene de Frontieră și de Coastă Corpul permanent, în special la frontierele dintre Bulgaria și Turcia, precum și între Bulgaria și Serbia. Pe de altă parte, un sprijin financiar substanțial din partea Uniunii pentru protecția frontierelor externe ale Bulgariei și României va trebui să fie acordat în continuare pentru a consolida frontiera controlului la frontieră. În plus, proiectele pilot dezvoltate de Bulgaria și România la frontierele externe s-au dovedit eficiente și merită să fie transformate în acorduri mai structurale.
Comisia reamintește că funcționarea spațiului Schengen va continua să fie discutată în 2024 în cadrul Consiliului Schengen în cadrul ciclului de guvernanță Schengen. Operațional eforturile de cooperare operațională vor continua să fie asigurate cu sprijinul coordonatorului Schengen.
Această declarație o completează pe cea făcută de Bulgaria, România și Austria.