Comisarul Uniunii Europene pentru cercetare, inovare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a demisionat luni din funcţie, acceptând provocarea de a forma un nou guvern de coaliţie în ţara sa natală, Bulgaria, relatează POLITICO. Publicaţia de la Bruxelles realizează un profil al comisarului bulgar şi îi analizează activitatea şi ascensiunea politică, neocolind criticile. Unii analişti sunt însă de părere că ar putea avea capacitatea de a convinge Austria şi Olanda să ridice veto-ul pentru Schengen.
Mariya Gabriel a fost aleasă săptămâna trecută de liderul partidului său GERB, fostul premier Boiko Borissov, pentru a deveni următorul prim-ministru al Bulgariei. Luni, preşedintele bulgar Rumen Radev i-a acordat mandatul instituţional pentru a forma un guvern.
Politicianul bulgar de centru-dreapta s-a alăturat executivului UE în calitate de comisar pentru afaceri digitale în 2017 şi a preluat portofoliul cercetării, inovării, educaţiei şi culturii la începutul actualului mandat al Comisiei, în 2019.
Bilanţul ei la Bruxelles a fost mixt – s-a bucurat de reputaţia de comisar tânăr şi dinamic, cu o pasiune reală pentru progresul tehnologic, dar care nu avea gravitatea necesară pentru a-şi promova agenda. În plus, îşi presa personalul până la limită, scrie POLITICO.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un comunicat că a acceptat demisia şi i-a mulţumit lui Gabriel pentru “contribuţia sa constructivă şi prietenoasă” în cadrul Colegiului Comisarilor. “Îi urez toate cele bune Mariyei Gabriel şi sunt convinsă că experienţa sa europeană, în acest colegiu şi în colegiul anterior al comisarilor, va fi pusă în valoare pentru ţara sa”, a spus von der Leyen.
Portofoliul lui Gabriel va fi gestionat de-acum de vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager şi de vicepreşedintele Margaritis Schinas, Vestager urmând să se ocupe de chestiuni legate de inovare şi cercetare, iar Schinas de chestiuni legate de educaţie şi cultură.
Demisia politicianului bulgar înseamnă şi sfârşitul cabinetului său, care va fi dizolvat, au confirmat pentru POLITICO doi oficiali ai Comisiei afectaţi de această schimbare. Membrii cabinetului ei nu vor fi transferaţi automat în cabinetele celor doi comisari care îi vor prelua portofoliul.
“SOLDATUL DE PARTID” CU BAGAJUL DIN UE
Gabriel are acum la dispoziţie şapte zile, până la 22 mai, pentru a forma un guvern care să fie condus de partidul său de centru-dreapta, Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), parte a Partidului Popular European (PPE) la nivelul UE, în speranţa de a ieşi din impasul politic, după ce cinci rânduri de alegeri anticipate, în decurs doi ani, nu au reuşit să producă o coaliţie stabilă.
În caz contrar, cel de-al doilea grup parlamentar ca mărime din Bulgaria – o alianţă a celor două partide anticorupţie, Continuă Schimbarea (PP) şi Bulgaria Democratică (DB) – va avea iniţiativa de a forma o coaliţie. Alianţa a declarat că nu va susţine niciun candidat GERB pentru funcţia de prim-ministru. Cu toate acestea, profilul internaţional pe care Gabriel şi l-a format în calitate de comisar european i-ar putea convinge pe adversarii mai puţin înverşunaţi ai partidului lui Borissov să se ralieze în spatele candidaturii sale.
Mariya Gabriel speră să preia conducerea unei ţări care abia o cunoaşte, părăsind un oraş care o cunoaşte prea bine. Dacă va reuşi să formeze un guvern, doamna în vârstă de 43 de ani va părăsi oraşul care a consacrat-o pentru a deveni cea mai nouă figură la masa Consiliului European, scrie POLITICO.
Nominalizarea lui Gabriel ca viitor prim-ministru l-ar putea ajuta pe Borissov – care a deţinut controlul asupra politicii bulgare timp de peste un deceniu – să iasă dintr-o situaţie dificilă. Fostul prim-ministru a fost criticat pentru că a condus ţara ca pe un stat mafiot. Lovitura finală dată conducerii sale a venit atunci când au apărut fotografii cu noptiera sa, care conţinea pachete de bancnote de 500 de euro, lingouri de aur şi un pistol, aminteşte POLITICO.
Poziţia lui Gabriel în PPE a crescut odată cu căsătoria ei în 2012 cu François Gabriel, un fost asistent francez al preşedintelui de atunci al grupului PPE, Joseph Daul. Acesta din urmă a fost cavaler de onoare la nuntă, potrivit relatărilor din presa locală şi a unei persoane care a lucrat îndeaproape cu ea. Daul a fost un susţinător de lungă durată al lui Borissov, numindu-l odată “cel mai bun şef de stat din Europa”.
Relaţia cu Daul i-a permis lui Gabriel să aibă acces la marile personalităţi de la nivelul UE din partide precum CDU/CSU din Germania, Les Républicains din Franţa şi Forza Italia din Italia. Ea deţine în continuare o funcţie de vicepreşedinte al PPE.
“A fost o bună colegă, dar uneori aveam sentimentul că îşi lua poziţiile din altă parte”, în special din PPE, a declarat un fost comisar european care a lucrat cu ea. “Era ca un soldat al partidului”, a declarat fostul comisar pentru POLITICO.
O STEA ÎN ASCENSIUNE
Gabriel a fost membră a Parlamentului European începând din 2009 înainte de a fi atrasă în Comisia Europeană în 2017 – nominalizată de Borissov, pe atunci prim-ministru – pentru a o înlocui pe Kristalina Georgieva, economista bulgară care a părăsit Comisia pentru a conduce Banca Mondială.
Gabriel a primit sprijinul preşedintelui de atunci al Comisiei, Jean-Claude Juncker – de asemenea, un om cu greutate al PPE – care a pus la punct nominalizarea ei într-o convorbire telefonică cu Borissov cu puţin timp înainte ca aceasta să devină oficială. Juncker a remaniat portofoliile comisarilor săi, promovându-l pe germanul Günther Oettinger la puternica funcţie pentru buget şi administraţie, în timp ce Gabriel a preluat politica în domeniul afacerilor digitale.
Sarcina sa a fost de a revigora economia digitală a Europei, care se străduia să se extindă pentru a concura companiile Big Tech din SUA şi care suferea din cauza lipsei de investiţii şi a obstacolelor de reglementare.
Primul său an de mandat a fost foarte dificil. S-a luptat să realizeze un plan de 415 miliarde de euro pentru a face din UE un centru tehnologic global. Unele succese au venit spre sfârşitul Comisiei Juncker, deoarece instituţiile UE au finalizat în 2019 o legislaţie importantă în domeniul tehnologiei, cum ar fi Directiva privind drepturile de autor.
În acel an, guvernul lui Borissov a nominalizat-o din nou pe Gabriel pentru Comisia preşedintei Ursula von der Leyen, dar noul preşedinte a scos-o de la dosarul digital şi a trecut-o la portofoliul mai puţin vizibil al inovării, cercetării, culturii şi educaţiei. De atunci, ea a supervizat, printre altele, Orizont Europa, fondul de cercetare şi inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro.
În cadrul acestor noi atribuţii, ea a încercat să se prezinte drept “comisarul pentru startup-uri”, participând la conferinţe de tehnologie precum Slush şi a trebuit să concureze pentru conducerea acestui dosar cu Thierry Breton, comisarul francez de profil înalt responsabil cu piaţa internă, inclusiv cu afacerile digitale.
PROBLEME DE ATITUDINE CU ANGAJAŢII
“Ea trebuie să ştie totul şi nu are încredere în nimeni. Vrea să fie în cc la fiecare e-mail”, a declarat despre Mariya Gabriel un fost membru al personalului său.
Cu toate acestea, stilul ei a plăcut unor grupuri din industria tehnologică de la Bruxelles. “Spre deosebire de unii, comisarul Gabriel nu este cea mai dornică să fie mereu în centrul atenţiei, dar este un politician care ascultă, face întotdeauna ceea ce spune şi este una dintre cele mai hotărâte persoane pe care le cunosc”, a declarat Cecilia Bonefeld-Dahl, director general al lobby-ului tehnologic DigitalEurope.
Totuşi, determinarea are adesea o parte întunecată, iar Gabriel şi-a dezvoltat o reputaţie în Berlaymont pentru că îşi epuizează personalul. Cel puţin trei persoane care au lucrat pentru ea şi îndeaproape cu ea, intervievate de POLITICO, au descris-o pe Gabriel ca fiind o şefă extrem de exigentă, care îşi împinge personalul la limită şi uneori chiar peste limite.
Un oficial al Comisiei care a avut de-a face în mod regulat cu echipa ei a numit-o “cabinetul uşilor batante”, spunând că mai multe persoane şi-au părăsit locul de muncă din cauza epuizării şi a unui mediu de lucru toxic.
“Capacitatea ei la locul de muncă este remarcabilă în comparaţie cu alţii. Iar ea se aşteaptă să munceşti foarte mult şi să îţi dedici tot timpul muncii”, a declarat un alt fost membru al echipei sale.
De la începutul mandatului ei din 2019, 19 persoane au părăsit cabinetul său şi alte 18 s-au angajat, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, ceea ce reprezintă aproximativ numărul unui cabinet întreg. Cabinetul propriu al lui Gabriel numără în prezent 19 persoane, inclusiv asistenţi şi şoferi.
O fostă asistentă, care a solicitat anonimatul pentru a vorbi liber despre experienţa sa de lucru pentru Gabriel, a declarat că aceasta cerea în mod regulat personalului să meargă să-i cumpere Coca-Cola şi ţigări. “La început totul părea frumos, credeam că ne vom distra”, a declarat o fostă colaboratoare care a povestit primele săptămâni de muncă. “Dar apoi s-a transformat într-un coşmar”, a afirmat aceasta.
MARIONETA LUI BORISSOV?
Acum, când îşi va petrece următoarele zile întâlnindu-se cu grupurile parlamentare naţionale pentru a-şi prezenta priorităţile, Gabriel va trebui să le convingă că nu va fi doar un pion pentru Borissov, a cărui bază de putere personală este formidabilă.
Un purtător de cuvânt al GERB a declarat că ea “are o autoritate şi o biografie impecabile atât la Sofia, cât şi la Bruxelles”, iar confirmarea ei ca prim-ministru “ar fi posibilă prin dialog, autoritate şi răbdare”.
Ea nu va fi ajutată, însă, de o serie de scandaluri care înconjoară dosarul său, observă POLITICO. În 2009, când a candidat pentru funcţia de europarlamentar, a declarat că a obţinut un doctorat, ceea ce jurnaliştii de investigaţie au dovedit ulterior că era fals.
În 2017, în toiul candidaturii sale pentru funcţia de comisar, reporterii bulgari au descoperit că Mariya Gabriel închiria un apartament luxos de la municipalitate în cartierul select Lozeneţ din Sofia pentru doar 200 de euro pe lună – aproximativ un sfert din preţul pieţei.
Ilian Vassilev, fost ambasador al Bulgariei la Moscova, a descris-o săptămâna trecută pe Gabriel ca fiind “o ambiţioasă femeie de partid, care nu ştie nimic în profunzime şi nu are coloană vertebrală pentru a realiza ceva – este marioneta lui Borissov”.
ATUURILE DIN BAGAJE. VA PUTEA CONVINGE AUSTRIA ŞI OLANDA PENTRU SCHENGEN?
Însă Asen Ghenov, analist politic bulgar, spune că este posibil ca Gabriel să se folosească de contactele sale europene pentru a face presiuni pentru interesele Bulgariei în străinătate.
Ea ar putea avea capacitatea să rezolve probleme de lungă durată cu alte ţări din UE, cum ar fi convingerea Austriei şi Olandei să îşi ridice veto-ul asupra aderării Bulgariei la spaţiul Schengen, a spus Ghenov. Perspectiva unui astfel de succes ar putea convinge parlamentarii ezitanţi să o susţină în formarea unui guvern.
Eva Maydell, o europarlamentară bulgară din partea partidului GERB, are încredere în Gabriel. “Ea este o garanţie că guvernul va fi unul clar pro-european”, a spus Maydell, iar faptul că Bulgaria o va avea ca prim-ministru ar fi “o oportunitate de a repoziţiona ţara înapoi pe calea către Schengen şi zona euro”.
Totuşi, în unele ţările vest-europene care încă deţin controlul în UE, Gabriel trebuie să lupte cu convingerea unora că este, de fapt, “prea bulgăroaică”. Un fost membru al personalului ei a declarat că Mariya Gabriel a petrecut mai mult timp în ţara sa natală “decât orice alt comisar”. Cu toate acestea, cea mai mare parte a carierei sale şi-a petrecut-o în Europa de Vest şi se luptă cu o anumită percepţie publică potrivit căreia şi-a schimbat în mod ambiţios identitatea bulgară cu una franceză. Într-un videoclip de campanie din 2009 pentru a deveni europarlamentar, ea încheia cu sloganul: “Nu voi uita niciodată că sunt bulgară”.