Banii din compania austriacă Swietelsky – cea care a obținut contractul cu privire la reabilitarea căii ferate București-Constanța – „curgeau” spre conturile offshore din Cipru ale cumnatului lui Mircea Geoană, Ionuț Mihai Costea, prin „filtrul” unor contracte de asistență încheiate cu societatea de avocatură Boștină și Asociații.
Faimoasa firmă de avocatură a lui Doru Boștină este în centrul dosarului în care fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu a fost condamnat pe fond la 8 ani și 6 luni de pușcărie pentru luare de mită și trafic de influență. În același dosar, Ionuț Mihai Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a luat 7 ani de închisoare, iar Cristian Boureanu 3 ani și 6 luni de închisoare. De asemenea, Mihaela Mititelu, o apropiată de conducerea CN CFR, a primit 4 ani pentru complicitate la trafic de influenţă.
Acuzațiile procurorilor DNA se referă la circuitul financiar prin care șpăgile de la compania austriacă Swietelsky ajungeau la înalți funcționari din statul român, în scopul de a asigura buna desfășurare a contractului.
Anchetatorii spun că austriecii l-ar fi plătit pe Vlădescu și pe oamenii lui cu 3,5% din banii pe care Swietelsky îi încasa pentru lucrări de la statul român.
În acest fel, funcționarii din Ministerul Finanțelor și cei din jurul lor ar fi primit, în perioada 2005-2017, comisioane de aproximativ 20 de milioane de euro.
Banii de la Swietelsky ar fi fost trecuți prin firma de avocatură Boștină și Asociații sub „paravanul” unor contracte de asistență juridică. Mai apoi, tot de la Boștină și asociații, sumele ajungeau în Cipru, prin alte contracte, la firmele lui Ionuț Mirea Costea. Doru Boștină este principalul denunțător din acest dosar.
Un fost avocat colaborator al Societății de Avocatură „Boștină și Asociații”, Cezar Gușu, a dat detalii în fața Completului de 5 judecători luni, 6 februarie, cu privire la felul în care ajungeau banii de la compania austriacă Swietelsky prin intermediul firmei lui Boștină până în societățile offshore pe care Ionuț Mihai Costea le deținea în Cipru.
Trebuie spus că detalii au ajuns la DNA, după ce avocatul Cezar Gușu le-a dat anchetatorilor toate drafturile contractelor pe care le-a încheiat cât timp a lucrat la Boștină și Asociații.
- „Tot ceea ce am cunoscut în prezenta cauză am adus la cunoștință organelor urmărire penală și a instantei de judecată și nu cunosc alte împrejurări noi, de natură a lămuri obiectul judecății.
- Eram avocat colaborator la societatea de avocatură Boștină și Asociații din 2003, după ce am intrat în Barou în anul 2000. Contractul între Boștină și societatea austriacă Swietelsky a fost încheiat la nivelul anilor 2003-2004. Am fost implicat în încheierea acestui contract în sensul indicațiilor domnului Doru Boștină, adică acela de a redacta contractul. În legătură cu acel contract de asistență juridică am avut întâlniri prealabile cu martorul Doru Boștină. Nu pot să afirm cu certitudine dacă la acele întâlniri erau și inculpații fi prezenta cauza, era foarte multă lume.
- Mititelu Mihaela era persoana de la care am primit instrucțiuni cu privire la anumite plăti, instrucțiuni pe care i le-am prezentat lui Doru Boștină, care indica în ce societăți din Cipru se efectuau transferurile de bani. Reprezentarea mea a fost aceea că aceste societăți indicate de Doru Boștină erau societăți coordonate de dumnealui. Confirm mențiunea din fila 3 dată la instanța fond „Mititelu Mihaela îmi comunica ce suma sa facturez către Swietelsky”.
- Purtam discuții dese cu martorul denunțător Doru Boștină și tocmai de aceea am precizat ca în ceea ce privește contractul cu Swietelsky, Doru Boștină era laconic și nu voia sa dezvolte foarte mult subiectul. În aceste condiții, nu am pus întrebări suplimentare, deși as fi vrut, pentru ca sumele de bani erau foarte mari. Nu știu cine reprezenta compania Swietelsky, dar contractul a fost încheiat între Boștină și Asociații și aceasta companie.
- Percepția mea era ca domnul Ionuț Mihai Costea era omul din interior al lui Doru Boștină și că erau foarte multe spete în care ei discutau. Nu îmi aduc aminte sa fi discutat vreun moment despre contractul dintre Boștină și Swietelsky. Știu ca au fost efectuate transferuri către societăți ale domnului Ionuț Mihai Costea întrucât au fost discuții legate de declararea aceste societăți din Cipru în declarația dumnealui de avere. În acest context au fost indicate aceste societăți”, a declarat martorul Cezar Gușu.
Contractele „în draft”, date de martor pe mâna procurorilor DNA
Avocatul care a făcut plățile de la Boștină și Asociații către firmele lui Ionuț Mihai Costea din Cipru a declarat că acesta din urmă avea un contract de wealth-management (gestionarea averii) cu firma de avocatură. Procurorii spun că Ionuț Mihai Costea avea funcție de conducere într-o bancă de stat (EximBank) la data faptelor.
Judecător: Transferurile acestea de bani între Boștină și Asociații și societățile indicate de Ionuț Mihai Costea cine le indica? Tot doamna Mititelu?
Martor: Erau multe colaborări cu societatea domnului Ionuț Mihai Costea și instrucțiunile le dădea domnul Boștină. Îmi era greu sa apreciez dacă doamna Mititelu știa detalii, dacă avea reprezentarea despre contractul Boștină-Swietelsky.
Avocat: Daca ai fost încheiate contracte între Boștină și Costea și societățile lui.
Martor: Da.
Avocat: În cadrul acestor contracte și în relația Boștină-Costea s-au prestat activități de wealth-management si activități fiduciare pentru domnul Costea?
Martor: Da. Activitățile prestate pentru Costea și societățile lui se apropie cel mai mult de activitățile fiduciare. Era o paletă largă de activități. Erau dese investiții. De exemplu se achiziționau părți sociale sau acțiuni la diverse societăți din România care efectuau proiecte de investiții: exploatarea ape minerale, comerț, investiții, exploatare resurse.
Avocat: Cine dispunea plățile din societățile lui Costea?
Martor: Întotdeauna când era vorba de plăti instrucțiunile veneau de la Doru Boștină.
Avocat: Dar de la societatea lui Costea s-au efectuat plăti către societatea lui Boștină, inclusiv către Doru Boștină ca persoană fizica?
Martor: Da, au fost multe plăti.
Avocat: Știe dacă domnule Ionuț Mihai Costea a achitat serviciile de asistență juridică?
Martor: Da, au fost achitate. E posibil ca unele plăti să fi fost făcute din societăți din Cipru controlate de domnul Costea.
Avocat: A dat Boștină indicații despre firmele domnului Vlădescu?
Martor: Nu îmi aduc aminte să fi primit instrucțiuni de la doamna Mititelu referitor la plăți de efectuat către firme ale domnului Sebastian Vlădescu
Avocat: În ce fel a căutat drafturile contractelor care le-a prezentat la DNA, că nu mai lucra la Boștină și Asociații?
Martor: Aveam și eu arhiva personală în format electronic.
Avocat: Dar la sugestia cui a căutat și a găsit în arhiva personală exact acele contracte?
Martor: La urmărirea penală, în cadrul audierilor s-a făcut referirea aceste drafturi cu privire la cele două societăți.
Acuzațiile procurorilor DNA pentru Sebastian Vlădescu
Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 – 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
În anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.
- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 – 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii.
- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro.
A doua etapă – în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu”, arată DNA.
Austriacul a recunoscut faptele și a scăpat „cu suspendare”
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.
Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a faptelor cu procurorii DNA în schimbul unei pedepse de 3 ani cu suspendare.
Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).