La cutremurul din 1977 din București au murit peste 1.500 de oameni, aproape 1.400 dintre ei doar în Capitală și alți peste 11.300 de oameni au fost răniți. 33 de clădiri și blocuri s-au prăbușit. Vreme de 30 de ani, regimurile de la București au consolidat doar 30 de imobile.
Cutremurele din Turcia și Siria au readus în discuție problema românească a unor astfel de dezastre. Întrebarea momentului: dacă ni se întâmplă și nouă? Răspunsul e cel știut de ani de zile: va fi la fel de rău. Dar în afară de discuții sterile și previziuni catastrofice, nu se întâmplă nimic.
Sistematic, în fiecare an de 4 martie, data marelui cutremur de 7,4 pe scara Richter din 1977, presa, politicienii, autoritățile și opinia publică se agită. Declarații, acuze, statistici, rapoarte care dau fiori reci, poveștile celor care și-au pierdut atunci viața sunt scoase iar pe scena publică.
Bucureștenii retrăiesc momentele îngrozitoare, le povestesc celor mai tineri, dar puțini găsesc resorturile interioare de a lua cu adevărat atitudine pentru a-i forța pe cei responsabili să consolideze măcar clădirile cu bulină roșie.
La fel se întâmplă și acum în zilele tragice ale cutremurelor din Turcia și Siria în care și-au pierdut viața peste 16.000 de oameni (estimările avansează că ar putea urca la 20.000 de morți) în blocurile care au căzut ca piesele de domino (peste 6000 de clădiri s-au prăbușit).
O ocazie pentru a relua obsesiv cifrele care arată dimensiunea dezastrului care ar putea lovi capitala României în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 1977. O dimensiune bine cunoscută, dar care nu a fost o motivație suficientă pentru a demara consolidarea clădirilor.
Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai ridicat risc de dezastre și printre primele orașe din lume ca vulnerabilitate la risc seismic.
Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator al Asociației Re:Rise, care se ocupă cu riscul seismic, spune pentru Europa Liberă că nu doar autoritățile sunt vinovate pentru situație, ci și societatea.
„Totul începe cu nivelul de conștientizare și atenție pe care o acordă societatea problemei, dincolo de ceea ce fac autoritățile. Nu doar autoritățile sunt vinovate, ci societatea în ansamblul ei care nu pune presiune publică pe autorități să facă ceva”.
Cifrele posibilului dezastru din București
Potrivit Planului național de management al riscurilor de dezastre din 2022 al IGSU, sunt estimate peste 42.000 de morți, 300.000 de răniți și pierderi materiale de peste 25 de miliarde de euro.
În București, 23.000 de clădiri ar suferi avarii importante, iar 1.000 s-ar prăbuși complet. De fapt, în București sunt peste 2.400 de clădiri în clase de risc seismic, majoritatea aflate în centrul Capitalei, dar numărul real este mult mai mare, pentru că nu toate clădirile au fost expertizate.
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, întocmit de Comitetul pentru Situații de Urgență, arată că ar muri peste 6.500 de bucureșteni, iar alți cel puțin 16.000 ar fi răniți grav.
Situația devine și mai dramatică în condițiile în care vor fi afectate și spitalele: 1 din 3 spitale din București ar putea fi grav afectate, arată un audit realizat de Curtea de Conturi în februarie 2022. Astfel, din cele 55 de spitale din București, 20 sunt în diverse clase de risc seismic. Din acestea 12 clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I , care aparțin unui număr de 6 spitale. Printre ele, Institutul Clinic Fundeni și Centrul de Transfuzii Sanguine din București, care s-ar prăbuși.
Site-ul DupăCutremur.ro, al fundației Re:Rise, arată că suprafața totală a zonelor de dărâmături va fi de aproape 230 de hectare, ceea ce înseamnă de 15 ori suprafața Parcului Cișmigiu. Lungimea totală a segmentelor de circulație care ar putea fi blocate de dărâmături însumează 25 de km, iar numărul străzilor blocate s-ar ridica la 438.
Autoritățile au rămas impasibile. Consolidarea merge în ritm de melc.
Toate aceste date statistice, în spatele cărora se află însă vieți omenești, nu au impresionat prea mult guvernele, autoritățile și pe cei responsabili de consolidări, ținând cont că în 30 de ani s-au consolidat doar 30 de clădiri, arată Hotnews.ro.
În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile, 6 dintre ele au fost finalizate, urmând să fie făcută recepția, dar restul au rămas blocate.
Actualul primar, Nicușor Dan, are în curs de consolidare doar două clădiri cu risc seismic- imobilele de pe strada Bărăției 50 și bd. Regina Elisabeta 29-31, dar și aici lucrările sunt temporar sistate.
„Am pierdut 33 de ani de zile nefăcând mare lucru, ne-a așteptat foarte mult cutremurul. Sunt 33 de ani în care în loc să ne pregătim am vorbit, iar într-un final acest lucru s-ar putea traduce în pierderi de vieți omenești”.
Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator al Asociației Re:Rise
Primăria Capitalei promite însă că va începe anul acesta lucrările la alte patru imobile- Blănari 14, Boteanu 3A-3B, Mătăsari 22 și Lipscani 70-75, plus cele 6 imobile rămase din mandatul Gabrielei Firea.
Matei Sumbasacu spune pentru Europa Liberă că dezbaterile pe tema riscului seismic au fost de un nivel foarte scăzut și că s-au făcut promisiuni fără acoperire.
„Să ne uităm cum a fost tratată problema riscului seismic de diversele guverne sau diverșii candidați pe Primăria Generală. Treaba asta cu riscul seismic a devenit un subiect ceva mai dezbătut de abia la ultima campanie pentru primărie, dar dezbătut într-un mod foarte discutabil, de un nivel foarte scăzut. Să ne amintim de acele pliante de campanie sau de declarațiile potrivit cărora toate clădirile cu bulină roșie vor fi rezolvate în 3 ani”.
În 2021, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a încheiat un acord cadru care permite expertizarea tehnică a 350.000 mp de imobile aflate în zone protejate construite, respectiv un număr de 150.000 mp de imobile aflate în afara zonelor protejate construite. Totodată, AMCCRS a fost inclusă în Comitetul Situațiilor de Urgență, au fost reluate discuțiile cu reprezentanții DSU București, INFP, Universitatea Tehnică București. AMCCRS a fost înființată la începutul mandatului Gabrielei Firea, iar anul trecut a fost reorganizată de noua administrație.
Blocul „Patria”, fost „Aro”, de pe bulevardul Magheru își așpteaptă consolidarea, fiind în clasa 1 de risc seismic.
Cutremurul a așteptat deja 33 de ani
De ani de zile, succesivele guverne și administrații au invocat felurite motive pentru a justifica ritmul de melc în care merg consolidările. Cel mai invocat argument era lipsa unei legislații care să faciliteze consolidările atât din punct de vedere financiar, cât și al problemelor legate de locatari.
În acest moment există o strategie pe termen lung de consolidare, o nouă lege de reducere a riscului seismic, adoptată în 2022, și două programe de consolidare, adoptate tot în 2022, dintre care unul se referă la clădirile publice.
Teoretic, Ministerul Dezvoltării, potrivit noului program, alocă fonduri nerambursabile pentru consolidarea clădirilor.
Inginerul structurist și fondatorul ReRise, Matei Sumbasacu, susține că nu mai există niciun motiv pentru ca autoritățile să nu se apuce de consolidări, mai ales că procesul va dura zeci de ani.
„Nu mai există nicio scuză pentru ca autoritățile să nu se apuce de treabă. Trebuie să nu ne mai îmbătăm cu apă rece, rezolvarea problemei va dura zeci de ani. Strategia națională de reducere a riscului seismic avansează ca orizont de timp 2050, dar nici acolo nu se spune că toate clădirile vor fi consolidate”.
Cele mai mari seisme din România au fost în anii 1940, 1977 și 1986.
Cutremurul din 1977, de 7,4 pe scara Richter nu a fost cel mai puternic, dar a făcut cele mai multe ravagii și victime. Au murit peste 1.500 de oameni, aproape 1.400 dintre ei doar în Capitală. Alți peste 11.300 de oameni au fost răniți.
33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie s-au prăbușit, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor).
În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.
Cutremurul din 1940 a fost de 7,7 și a avut loc la 150 de kilometri adâncime. A provocat aproape 600 de morți și aproximativ 1.300 de răniți. În București s-a prăbușit blocul Carlton.
Cutremurul din 1986 a avut magnitudinea de 7,1 și au murit 150 de oameni și au fost răniți vreo 560. Peste 55.000 de clădiri au fost distruse sau avariate.
Pe strada Bărăției nr 29 din București, aproape de Biserica Sfânta Vineri, se afla una din sutele de clădiri pericol public din Capitală.