Harta corupției la nivel mondial realizată de Transparency International situează România cu un scor de mijloc (46, față de 45 anul trecut), unde pe o scară de la 0 la 100, zero reprezintă cel mai ridicat nivel de corupție, iar 100 cele mai ”curate” țări.
Conform clasamentului, în 2022, Ungaria a devansat Bulgaria, statul guvernat de premierul Viktor Orban fiind considerat cel mai corupt din Uniunea Europeană, așa cum arată și Bloomberg.
Cele mai scăzute niveluri de corupție din lume se înregistrează în țările nordice, urmate de Noua Zeelandă, Elveția și Olanda. La polul opus, cu cele mai ridicate niveluri de corupție se află Coreea de Nord, Siria și țări din Africa (Somalia, Sudanul de Sud, Ciad etc), dar și Nicaragua sau Venezuela.
Ucraina este cotată cu scorul de 33, la fel ca, spre exemplu, Mongolia, și mai prost decât Kazahstan sau Belarus.
Republica Moldova este cotată cu un scor de 39, mai bine decât Ucraina dar semnificativ mai prost decât România, în timp de Rusia înregistrează un scor de doar 28.
Transparency International arată în analiză că majoritatea țărilor nu reușesc să pună capăt corupției.
IPC clasifică 180 de țări și teritorii din întreaga lume în funcție de nivelurile percepute de corupție din sectorul public, acordând un punctaj pe o scară de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat).
Media globală rămâne neschimbată de peste un deceniu, fiind de doar 43 din 100. Mai mult de două treimi dintre țări au obținut un scor sub 50, în timp ce 26 de țări au scăzut la cel mai mic scor de până acum. În pofida eforturilor concertate și a câștigurilor obținute cu greu de unele dintre ele, 155 de țări nu au înregistrat niciun progres semnificativ în lupta împotriva corupției sau au înregistrat un declin din 2012.
Conflicte, securitate și probleme în top
Pacea la nivel mondial se deteriorează de 15 ani, arată analiza. Corupția subminează capacitatea guvernelor de a proteja populația și erodează încrederea publică, provocând amenințări de securitate tot mai multe și mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictul creează oportunități pentru corupție și subminează eforturile guvernelor de a o opri.
Chiar și țările cu scoruri ridicate la IPC joacă un rol în amenințările pe care corupția le reprezintă pentru securitatea globală. Timp de decenii, acestea au primit bani murdari din străinătate, permițând cleptocraților să își sporească averea, puterea și ambițiile geopolitice distructive, arată analiza Transparency International.
Ce se întâmplă în întreaga lume?
Deși fiecare țară se confruntă cu provocări diferite în materie de corupție, indicele din acest an relevă o stagnare continuă în întreaga lume.
Țările din regiunea cu cel mai mare punctaj, Europa de Vest și Uniunea Europeană, au stagnat de peste un deceniu sau au înregistrat un declin în ultimii cinci ani. Influența nejustificată asupra procesului decizional, aplicarea deficitară a garanțiilor de integritate și amenințările la adresa statului de drept continuă să submineze eficacitatea guvernelor.
La celălalt capăt al indicelui, țările cu scoruri scăzute nu reușesc, de asemenea, să facă progrese semnificative. În multe părți ale Americii, în Europa de Est și Asia Centrală și în Africa Subsahariană, restricțiile și atacurile asupra spațiului civic și a libertăților fundamentale continuă, în timp ce multiplele crize amenință securitatea și stabilitatea, democrația și drepturile omului.
În mod similar, în diverse țări din Asia-Pacific, autoritarismul în creștere diluează funcția de câine de pază a societății civile, în timp ce mulți lideri acordă prioritate redresării economice în detrimentul eforturilor de combatere a corupției.
În Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, unde puterea politică și economică inegală este profund împletită cu conflictul, corupția subminează procesele democratice, provocând tulburări civile generalizate și alimentând violența.