Aflat în atenția publică în ultima perioadă pentru legăturile sale cu fosta Securitate comunistă, Ion Țiriac este apărat de Adrian Năstase. Fostul premier amintește rolul pe care Țiriac l-a jucat în numeroase acțiuni benefice pentru România și susține că omul de afaceri ar putea fi de ajutor și în efortul de lobby pentru acceptarea României în Spațiul Schengen.
„In ultimile zile, am urmărit desfăsurarea unei campanii de demonizare a lui Tiriac. Stiu ca există oameni nemultumiti de el, stiu că unii il consideră avar, stiu că relatia lui cu presa nu a fost, in general, foarte bună (si nici sponsorizările prea generoase). Totusi, când il judecăm, ar trebui să ne aducem aminte (mai ales) si de lucrurile bune pe care le-a realizat.
Juristii fac distinctie intre donatii si liberalităti. In cazul unei donatii, atunci cand dai ceva, tu te sărăcesti cu bunul acela. In cazul liberalitătilor, tu ajuti pe cineva sa obtina ceva fără ca tu să te sărăcesti. Tiriac a ajutat să se realizeze numeroase proiecte, mobilizând resurse si sponsori iar uneori contribuind si el.
Imi aduc aminte de proiectul cu cele 400 de săli de sport. Nu el le-a plătit, guvernul le-a plătit dar el, pierzând pariul (pe care si-a dorit să-l piardă), a oferit contravaloarea unui Mercedes de ultimul tip in materiale sportive (mingi, plase etc) pentru aceste săli.
Am inteles că a procedat la fel si in calitate de presedinte al Comitetului Olimpic Român. A ajutat, de asemenea, tineri sportivi din România să participe la turnee, i-a ajutat cu echipamente, etc.
Să nu uităm bucuriile pe care ni le-a adus, ca români, participând, inainte de 1989, singur sau cu Ilie Năstase, la meciuri fascinante de tenis (uităm atât de repede!). Sigur, cei mai tineri nu au cunoscut trăirea acelor emotii si bucuria acelor victorii…
Mărturia mea ca premier in perioada 2000-2004 o aduc, in principal sub două aspecte. In anul 2000, Bulgaria obtinuse pentru cetătenii ei eliminarea vizelor pentru Spatiul Schengen. Pentru România, pentru anumite motive – pe care nu le mai amintesc – Germania se impotrivea. Un rol important in negocierile cu Germania pentru depăsirea obstacolelor respective, l-a avut, la rugămintea mea si a ministrului Ioan Rus, Ioan Tiriac. Inclusiv in relatia cu ministrul german de interne Otto Schilly. Dar si mai târziu, pentru finalizarea negocierilor cu UE la capitolul JAI. Nu intru in amănunte.
In al doilea rând, l-am rugat sa mă ajute in mobilizarea unor investitii externe pentru dezvoltarea anumitor proiecte in România. A reusit să aducă in tară importanti oameni de afaceri din Europa si ne intâlneam periodic in cadrul Comitetului investitorilor străini – complement al Agentiei române de investitii străine(ARIS). Unii dintre ei au investit personal. altii au sugerat măsuri legislative si administrative foarte utile. In aceste conditii, cresterea economica a României, in 2004, a fost de 8,4%! Vă reamintesc faptul că atunci nu eram incă membri ai UE si nu ne „permiteam” să ne jucăm si să pierdem zeci de miliarde de euro din bani europeni. Pentru noi, in acea perioadă, investitiile străine reprezentau un motor important.
Unii ii reprosează proiectul Balc. El a gândit acest proiect pentru a atrage in România oameni de afaceri importanti care, după vânătoarea anuală de la Balc mergeau in tară pentru a discuta diverse proiecte de investitii. Prin Tiriac si prietenii lui, inclusiv Klaus Mangold – care era reprezentantul industriei germane pentru Europa de rasărit si Rusia – s-au creat in România fabricile de componente auto, in valoare – cred – de peste 10 miliarde euro, oferind numeroase locuri de muncă si contribuind cu taxe la bugetele centrale si locale. Acum, lucrurile s-au rezolvat, ONG-urile au câstigat bătălia, mistretii au murit de pesta porcină, la Balc a rămas doar gardul iar noile fabrici de masini si de baterii electrice se realizează in Ungaria, unde vânătoarea (ratională) se desfăsoară fără aberantele actiuni ale unor Agenti Green. Dar cu aceiasi oameni de afaceri europeni.
Cât despre Tiriac, el si-a rezolvat problema cu vânătoarea cumpărând prin Namibia sau Zambia câteva zeci de mii de hectare, unde se poate ocupa si de vânătoare. Nu stiu exact unde pentru că acolo nu m-a invitat la vânătoare…
In concluzie, mi se pare stupid să nu folosim in interesul tării contactele lui din străinătate, posibilitatea de a lansa si realiza proiecte, inclusiv cu bani din afara României. Câti astfel de oameni de afaceri de anvergură mai sunt disponibili pentru un lobby de tară? Sigur, nimeni nu este perfect. Am inteles ca inainte de ’89 nu a fost bun in contraspionaj si ca a fost dat afară, după trei ani, din Securitate. Am inteles că este arogant (cunosc si altii). Am inteles că nu vrea să plătescă o chirie majorată la casa din Herăstrău. Ar putea insă să participe la efortul de lobby in Austria si Germania pentru obtinerea intrării in Schengen.
Si cred că si-ar fi dorit ca Turneul Tiriac să se desfăsoare in România pe arena Progresul. Din păcate, BNR a avut alte optiuni. Ne-am concentrat eforturile spre fotbal.
„Suntem români si asta ne ocupă tot timpul!””, scrie Adrian Năstase pe blog.