Preşedintele Klaus Iohannis a continuat să pledeze, în 2023, pentru aderarea României la spaţiul Schengen, principalul obiectiv de politică externă şi, în actualul context de securitate marcat de războiul din Ucraina, a transmis susţinerea pentru această ţară şi pentru Republica Moldova.
În ceea ce priveşte politica internă, între principalele acţiuni ale şefului statului s-a numărat promulgarea Legilor educaţiei naţionale, care au avut la bază proiectul “România Educată” iniţiat în anul 2016.
Preşedintele a desemnat în acest an un premier de la PSD, pe Marcel Ciolacu, deşi la finalul primului mandat susţinea că cea mai mare realizare a sa este “înlocuirea guvernării PSD-iste cu una pentru români”.
Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru în urma rotativei la conducerea Guvernului a partidelor aflate la putere, în iunie, o premieră în politica românească. Şeful statului a motivat că “ţara trebuie să fie guvernabilă şi trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi”.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat în mai multe rânduri mulţumit de coaliţia de guvernare formată din PSD şi PNL, însă a admis, spre finalul anului, că i se pot reproşa lucruri şi acestei guvernări.
Iohannis s-a implicat în criza din Educaţie, generată de greva profesorilor, după ce fost solicitat să intervină de urgenţă, şi s-a întâlnit cu sindicaliştii. El a avut o întâlnire şi cu liderii coaliţiei cărora le-a cerut să prezinte măsurile pe care Guvernul le poate adopta, astfel încât anul şcolar să fie încheiat în bune condiţii, iar calendarul susţinerii examenelor naţionale să nu fie afectat. Greva de trei săptămâni a profesorilor s-a încheiat după ce Executivul a promis o majorarea a salariilor acestora.
După tragedia de la Crevedia, preşedintele Iohannis i-a vizitat pe pacienţii internaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. În acest context, el sublinia că nicio analiză politică nu trebuie evitată şi remarca, întrebat despre lipsa unui centru de mari arşi, că progrese există, dar că suntem “departe de ceea ce s-a promis”.
Şeful statului a promulgat peste 300 de legi în 2023, între care se numără Legile educaţiei naţionale, care au avut la bază proiectul “România Educată” iniţiat de el în anul 2016. Tot anul acesta, preşedintele a promulgat Legea pensiilor şi Legea privind măsurile fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea.
La începutul anului şcolar, Klaus Iohannis anunţa că subiectul consumului de droguri, pe care îl consideră un fenomen alarmant, va fi discutat în CSAT. Consiliul a decis, printre altele, constituirea unui grup de lucru interinstituţional pentru elaborarea unui plan comun de acţiune.
În ceea ce priveşte politica externă obiectivul major a fost din nou aderarea României la Schengen, după ce, la finalul anului trecut, intrarea ţării noastre şi a Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie a fost respinsă în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, în urma obiecţiilor Austriei şi Olandei.
În contextul actual marcat de războiul din Ucraina, preşedintele Iohannis a transmis, la întâlnirile cu diverşi oficiali şi la reuniunile la care a participat, sprijinul pentru această ţară şi pentru Republica Moldova, dar şi necesitatea unei prezenţe sporite NATO la Marea Neagră.
Klaus Iohannis a efectuat în acest an o serie de deplasări externe, respectiv în Luxemburg, Polonia (reuniunea B9), Belgia (reuniuni ale Consiliului European, CELAC, vizită oficială), Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite (vizită oficială şi COP28), Bulgaria, Japonia, Singapore, Islanda (Summitul Consiliului Europei), Regatul Ţărilor de Jos (reuniune în format restrâns în pregătirea Summitului NATO), Slovacia (B9), Germania, Republica Moldova (Summitul Comunităţii Politice Europene), Lituania (Summitul NATO), Statele Unite (Adunarea Generală a ONU), Ungaria, Portugalia, Spania (Summitul Comunităţii Politice Europene şi reuniunea informală a Consiliului European).
În cadrul vizitei în Japonia a fost semnat parteneriatul strategic cu această ţară. Un parteneriat strategic a fost semnat şi cu Bulgaria.
Şeful statului a efectuat şi două turnee, unul în America Latină (Brazilia, Chile şi Argentina) şi unul în Africa (Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde şi Senegal).
Preşedintele Iohannis a găzduit anul acesta, la Bucureşti, Summitul Iniţiativei celor Trei Mări.