Doar doi torționari comuniști au fost condamnați în România după Revoluție: Ioan Ficior și Alexandru Vișinescu. Ambii au murit în închisoare, după ce au efectuat împreună doar 4 ani și 3 luni din cei 40 de ani la cât au fost condamnați.
Istoricul Marius Oprea scrie că din cei 674.875 de oameni intrați pe mâna Securității, un sfert au murit în lagăre, închisori și deportare.
Oprea sugerează că ar fi fost 200.000 de victime ale represiunii comuniste din anii 50 și 60. Pentru crimele de atunci au fost condamnați doar doi torționari.
În noiembrie 2018, Alexandru Vișinescu a murit în închisoare. Torționarul avea 93 de ani. Efectuase doar 2 ani și 9 luni din pedeapsă. Fusese fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru crime împotriva umanității comise în timpul comunismului, în februarie 2016.
Alexandru Vişinescu a fost primul torţionar comunist din România condamnat pentru că i-a supus pe detinuţii politic la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană şi medicamente.
De numele lui, istoricii şi procurorii au legat moartea a 12 oameni. Procurorii Parchetului Instanţei Supreme l-au acuzat pe Vişinescu că, în perioada 1956-1963, când a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a luat măsuri de persecutare a deţinuţilor politici încarceraţi.
El a fost de altfel ultimul comandant al închisorii unde a murit, în urma torturilor, liderul PNŢ Ion Mihalache.
Anchetatorii au identificat 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu. Doisprezece deţinuţi politici au murit în perioada în care penitenciarul a fost condus de Vişinescu.
Deţinuţii erau torturaţi fizic şi psihic, nu primeau medicamente şi îngrijire medicală, iar regimul impus de Vişinescu nu asigura condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung.
„Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violente, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au susținut procurorii.
Zeci de supravieţuitori şi rude ai deţinuţilor politici au depus mărturii în instanţă împotriva sa. „Când se deschidea celula şi intra cineva, erai obligat să te întorci cu faţa la perete. Nu aveai voie să stai în timpul zilei pe pat. Patul era tabu”, spunea Valentin Cristea, fost condamnat politic.
Regimul impus nu asigura condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani. Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic.
Printre victimele lui Alexandru Vişinescu s-ar număra Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Ion Mihalache, au arătat procurorii.
Procurorii au început ancheta în iulie 2013, la o jumătate de secol de la comiterea faptelor. Procesul lui Alexandru Vişinescu a început în 2014. Fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat s-a prezentat la majoritatea termenelor, dar a refuzat de fiecare dată să se apere în faţa instanţei.
Alături de Alexandru Vişinescu, istoricii au identificate alte 35 de persoane ale căror nume se leagă de moartea a zeci de deţinuţi politic sau oameni pe care autorităţile comuniste îi considerau piedici.
Ficior avea peste 5.000 de lei pensie
Torționarul Ion Ficior, fostul comandant de la Periprava, a murit la Spitalul penitenciar Jilava, în septembrie 2018. Avea 90 de ani și efectuase doar 1 an și 6 luni de închisoare. A fost condamnat în martie 2017 la 20 de ani de închisoare pentru moartea a 103 deținuți la lagărul de la Periprava, între 1958 şi 1963.
A fost trimis în judecată în august 2014, fiind acuzat că, pe vremea când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.
Ioan Ficior- Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei
„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte.
În motivarea instanței au fost detaliate câteva dintre metodele utilizate de Ficior:
– expunerea deținuților la condiții de viață mizerabile, degradante, inumane;
– lipsa hranei, calitatea slabă a acesteia;
– lipsa apei potabile, oferirea spre consum a apei nefiltrate, luate direct din Dunăre (ceea ce a condus la îmbolnăvirea în masă a deținuților și la decesul multora);
– lipsa medicamentelor, lipsa asistenței medicale, lăsarea fără ajutor a celor care necesitau o atare asistență (ceea ce a condus la decese pentru boli curabile și care tratate, nu ar fi avut ca rezultat decesul);
– bătăi fizice aplicate deținuților pentru motive de cele mai multe ori nejustificate, pentru neîndeplinirea normei de muncă ;
– stabilirea unor norme de muncă aproape imposibil de făcut, atât pentru cei apți, dar mai ales pentru inapți, cu consecința lovirii și înfometării celor care nu reușeau;
– izolarea, interzicerea oricărui contact cu familia, interdicția pentru deținuți de a primi și trimite scrisori, de a primi pachete, de a avea dreptul la vorbitor;
– pedepsirea cu izolarea a deținuților, pentru lungi perioade, timp în care nu mâncau decât o dată la trei zile și erau obligați să stea direct pe ciment, fapt ce a fost de natură să contribuie la instalarea bolilor de plămâni, a bolilor digestive;
– condițiile de lucru improprii, ținerea deținuților cu picioarele în apă, în umezeală, cu hainele ude, fără o protecție adecvată, în special a celor care lucrau la stuf; – aglomerarea excesivă din barăci, frigul pe care deținuții au fost obligați să îl suporte, lipsa hainelor groase pentru sezonul rece.
Anterior, judecătorii Curții de Apel București au stabilit ca Ioan Ficior să le plătească părților civile din dosar daune morale de 310.000 de euro, în solidar cu Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor. Potrivit deciziei instantei, opt persoane trebuia să primească sume între 20.000 și 70.000 de euro, în echivalent în lei. Sentința Curții de Apel a fost menținută de Curtea Supremă.
Ioan Ficior avea o pensie de peste 5.000 de lei, o treime din aceasta suma fiind poprita prin decizia instantei.